Moţiunea geluită

Cu freza bine geluită, aducând vag cu Rudolph Valentino, Cristian Diaconescu şi-a îndeplinit cu brio sarcina de a citi moţiunea PSD în faţa parlamentului. Din păcate, prestaţia sa

Cu freza bine geluită, aducând vag cu Rudolph Valentino, Cristian Diaconescu şi-a îndeplinit cu brio sarcina de a citi moţiunea PSD în faţa parlamentului.

Din păcate, prestaţia sa nu a impresionat din cale afară auditoriul. Senatorii şi deputaţii şi-au rupt fălcile căscând de plictiseală. Unii sprijineau zidurile întrebându-se cât mai au de îndurat, alţii îşi omorau timpul vorbind la telefon.

Miniştrii lui Tăriceanu şi-au târât şi ei picioarele până la Palatul Parlamentului şi au stat în bănci, văzându-se de la o poştă că au mintea cu totul în altă parte decât la moţiunea lui Geoană. Şi aveau şi dreptate. Moţiunea nu-i sperie, pentru că cel mai mare rău pe care îl pot păţi este să plece din Palatul Victoria, ceea ce este cu totul altceva decât să intri în Fortul Jilava.

Mulţi se întreabă ce se va întâmpla în varianta în care moţiunea este votată. Cine va veni la putere, cine va face parte din noua majoritate. Pentru membrii guvernului mai important este ce s-ar întâmpla dacă moţiunea nu trece. Câţi dintre ei vor intra în dosarele DNA şi cât timp va mai putea rezista un guvern care ar fi pus să repete istoria nostimă a celor zece negri mititei.

În ritmul în care se desfăşoară lucrurile nu ar fi prea departe ziua în care Călin Popescu Tăriceanu ar ajunge să conducă o şedinţă de guvern fără miniştri, membrii Executivului semnând prezenţa în comisia de la Cotroceni!
Asta în cazul în care Traian Băsescu nu se plictiseşte să se mai joace de-a şoarecele şi pisica. Atunci când au revizuit Constituţia, parlamentarii, în marea lor înţelepciune, au stabilit că preşedintele nu-l poate revoca pe primul-ministru.

Era o prevedere izvorâtă în urma unui întâmplări reale, când Emil Constantinescu l-a dat afară pe Radu Vasile, forţând brutal Constituţia. Dar prin legea răspunderii ministeriale, şefului statului nu-i mai trebuie nici picior de Constituţie ca să schimbe guvernul.

Pur şi simplu pune Executivul sub acuzare. Gradul de vinovăţie al celor acuzaţi nu poate fi stabilit decât prin judecată, cum Traian Băsescu bine a zis. Poate miniştrii sunt corupţi. Poate nu. Dar preşedintele are la îndemână instrumentul prin care poate înlocui guvernul, numai pentru că aşa îi dictează interesul politic. Iată că legea e mai tare decât Constituţia.

Preşedintele îi îndemna pe miniştri să fie bărbaţi să meargă în faţa Justiţiei. Corect. Numai că şeful statului nu a mai amintit că funcţia de ministru stă în vârful pixului prezidenţial. Odată convocat în comisie, orice membru al Executivului poate fi suspendat numai prin voinţa lui Traian Băsescu.

Iar după 45 de zile, adio guvern şi un praz verde! Iar dacă vrea să grăbească lucrurile, preşedintele nu are decât să-l suspende direct pe Tăriceanu. Pentru liberali viaţa e grea. Dacă scapă de dracul - moţiunea PSD -, dau peste tac-su.