Moscova îşi identifică aliaţii şi duşmanii

Din 2007, Rusia va avea o nouă doctrină militară care se elaborează, în cel mai mare secret, de o comisie formată din ofiţeri ai Statului Major General şi experţi ai Consiliului de Securitate

Din 2007, Rusia va avea o nouă doctrină militară care se elaborează, în cel mai mare secret, de o comisie formată din ofiţeri ai Statului Major General şi experţi ai Consiliului de Securitate Naţională. La momentul acesta, Moscova îşi identifică posibilii aliaţi în eventuale războaie. Specialiştii care lucrează la această strategie spun că armata rusă ar putea lupta în tabăra vechiului inamic, SUA şi NATO, în războiul împotriva terorismului internaţional, dar şi împotriva acestora într-un eventual conflict pentru o nouă ordine mondială.
"Doctrina precedentă, valabilă pentru 1993-2002, urmărea asigurarea securităţii naţionale a Rusiei într-o perioadă de tranziţie. A venit momentul să adoptăm o nouă strategie militară şi trebuie să decidem care sunt aliaţii noştri şi care ne sunt inamicii. Pe baza acestor elemente vom putea pregăti ţara şi forţele sale armate să răspundă la o eventuală agresiune", a declarat, sub anonimat, un înalt oficial al Ministerului rus al Apărării, citat de "Nezavissimaia Gazeta". Imperfecţiunile vechii doctrine s-au văzut pe parcursul celor două războaie din Cecenia şi în debandada din armată pusă pe seama reformei militare. Strategia din 2002 nu arată care sunt aliaţii Rusiei în eventuale conflicte armate şi împotriva cui poate fi folosită o asemenea alianţă militară. Dar principala scăpare a vechii doctrine este că neglijează priorităţile politice care trebuie să se reflecte în strategia militară şi că acordă prea puţină atenţie luptei împotriva terorismului.

Alături sau împotriva SUA şi NATO, în funcţie de interese
Generalul Iuri Kirşin, doctor în filosofie, susţine că este important să-ţi defineşti concret aliaţii în posibile războaie. "Este foarte important ca la un anumit moment Rusia să coopereze cu un stat sau altul, în anumite circumstanţe, cum ar putea să se afle şi de cealaltă parte a baricadei în alt context", a explicat Kirşin. Aceasta înseamnă că Rusia s-ar putea coaliza cu Statele Unite şi NATO într-un război contra terorismului internaţional sau contra unui regim dictatorial care ameninţă pacea lumii cu arme de distrugere în masă. Dar Rusia s-ar putea afla în cealaltă tabără, contra SUA şi NATO, într-un război pentru o reorganizare globală a lumii. Pentru aceasta este posibil ca Moscova să se alieze atât cu regimuri democratice, dar şi cu altele autoritare sau chiar totalitare, susţine generalul. Doctrina militară trebuie să aibă la bază interesele naţionale ale Rusiei, îmbinând pragmatismul, legalitatea şi moralitatea, subliniază Kirşin.