Moqtada al-Sadr - un imam radical care lupta pentru crearea unui stat islamic cu capitala la Bagdad

Evenimentele ultimelor luni l-au propulsat pe imamul radical siit Moqtada al Sadr in centrul atentiei internationale, desi, in urma cu un an, nimeni nu-i rostea numele dincolo de frontierele irakiene.

Evenimentele ultimelor luni l-au propulsat pe imamul radical siit Moqtada al Sadr in centrul atentiei internationale, desi, in urma cu un an, nimeni nu-i rostea numele dincolo de frontierele irakiene. In varsta de 30 de ani, el a tasnit pe scena politica imediat dupa sosirea fortelor americane in Irak, iar dupa armistitiul din iunie, care a stopat rebeliunea "armatei lui Mehdi", s-a crezut ca s-a potolit. Dar, de cateva saptamani, militiile sale si-au reluat confruntarile cu trupele americane, el tinand o conferinta de presa in care a spus ca e hotarat sa lupte impotriva ocupatiei (americane - n.n.) la Najaf cu pretul vietii. Intamplator ori nu, armistitiul a fost rupt exact in momentul in care marele ayatollah Ali al-Sistani, de origine iraniana, partizan al unui compromis cu coalitia si conducator al Hawza, cea mai inalta autoritate siita, ce-si are sediul la Najaf, era plecat in Anglia, pentru o operatie pe cord. El si al-Sadr isi disputa controlul majoritatii siite din Irak, iar acum, in absenta moderatului al-Sistani, imamul radical isi testeaza forta si popularitatea in confruntarea armata cu inamicul. Fiul cel mic al unui lider siit foarte respectat, asasinat in 1999, de comandourile lui Saddam Hussein, Moqtada al-Sadr este foarte apreciat in cercurile siitilor saraci. Anul trecut, dupa prabusirea fostului lider de la Bagdad si a acolitilor lui sunniti, Sadr s-a folosit de institutiile de caritate create de tatal sau pentru a distribui hrana in zonele sarace din Bagdad, indeosebi in Sadr City, cartierul siit din nordul capitalei tarii. Doctrina lui se bazeaza pe nationalismul irakian si pe radicalismul siit, el reclamand plecarea imediata a trupelor straine si, in primul rand americane, si crearea unui stat islamic la Bagdad (dupa modelul republicii islamice iraniene vecine). Criticii ii reproseaza lipsa de experienta - mai ales ca nu e ayatollah, deoarece si-a intrerupt studiile religioase -, nerabdarea si radicalismul. Totusi, se bucura de o popularitate enorma in orasele sudice si in Sadr City, unde e perceput ca simbol al rezistentei fata de ocupatia straina. In iunie 2003 a creat "armata lui Mehdi", pentru a "proteja" autoritatile religioase din Najaf, orasul sfant siit. Multa vreme, armata americana l-a ignorat ori subestimat, dar din primavara a inceput sa-l "vaneze". Banuit ca, in aprilie 2003, l-a asasinat pe liderul siit moderat al-Khoei, Sadr a fost pedepsit prin inchiderea ziarului sau "Al-Hawza" si prin arestarea unora dintre locotenentii lui. Intre timp, el a creat o politie religioasa - "Forta pentru promovarea virtutii" - foarte asemanatoare mujahedinilor iranieni ai poporului si a anuntat ca nu se va amesteca in politica atata vreme cat militarii americani vor fi in Irak. Insa multi cred ca, in perspectiva alegerilor din ianuarie, el pregateste aparitia unui partid politic. Totusi, el ramane, deocamdata, minoritar printre siiti, lui reprosandu-i-se ca se opune sistematic coalitiei si ca are tentative repetate de a diviza comunitatea siita, majoritara.