Monumente istorice ieftine ca braga

Muzeul Unirii şi Sala Unirii din Alba Iulia valorează 1 leu în actele Direcţiei de Finanţe Publice, deşi doar construcţiile sunt evaluate de specialişti independenţi la suma de 10 milioane de euro. La un asemenea preţ derizoriu, cele două clădiri nu pot fi asigurate şi un incendiu sau altă calamitate riscă să văduvească statul de valori inestimabile.

Imobilele în care funcţionează Muzeul Naţional al Unirii şi Sala Unirii din Alba Iulia nu valorează mai mult de 1 leu. Neavând inventarul actualizat, cele două monumente istorice din Alba Iulia şi colecţiile inestimabile din interiorul acestora nu sunt şi nu pot fi asigurate.

Valoarea de inventar a clădirilor nu a mai fost actualizată încă de dinainte de 1989. Legislaţia de la vremea respectivă impunea ca monumentele istorice să fie scutite de impozite. Nu se plăteau niciun fel de taxe fiscale pentru aceste clădiri, motiv pentru care valoarea lor declarată era simbolică, de 1 leu.

Reevaluare de nevoie

Din 1990 şi până în prezent, la conducerea instituţiei s-au perindat mai multe persoane, dar nimeni nu s-a gândit să reevalueze cele două clădiri. Până în decembrie 2007, instituţia a fost subordonată direct Ministerului Culturii. Ulterior, a trecut în subordinea şi administrarea Consiliului Judeţean Alba.

Poate că nici acum nu ar fi reprezentat o problemă valoarea de inventar de 1 leu, dacă reprezentanţii instituţiei nu ar fi dorit să obţină finanţare din fonduri europene pentru derularea unor lucrări de investiţii. „Am iniţiat un proiect pentru repararea spaţiilor de la subsol şi pentru refacerea drenului de scurgere a apelor pluviale.

În momentul în care am decis să lucrăm la proiectul acesta de accesare de fonduri structurale, ne trebuia analiza cost-beneficii, iar în urma ei ar fi rezultat nişte discrepanţe foarte mari dacă această clădire rămânea evaluată la 1 leu.

Aşa că ne-am regăsit în postura în care trebuie să facem o evaluare corectă a clădirii pentru a se stabili care e preţul construcţiei. Aceasta ca acel raport cost/beneficiu să dea rezultatele corecte”, a spus directorul adjunct al Muzeului, Constantin Inel.

Reprezentantul instituţiei a completat că nu există un document în arhiva Muzeului care să ateste această valoare de inventar, dar că au aflat acest lucru atunci când s-au interesat la Direcţia de Finanţe Publice. „Proiectantul a mers la Finanţe pentru a vedea care este valoarea de inventar a clădirii şi de acolo i s-a spus că este de 1 leu”, a precizat Constantin Inel.

Asigurări doar pentru piesele care pleacă

Aria desfăşurată a celor două clădiri din patrimoniul istoric al judeţului Alba este estimată la aproximativ 11.000 de metri pătraţi şi la o valoare de câteva milioane de euro. Nimic din toate acestea nu a fost, însă, consemnate în mod oficial. Cu toate că asigurarea colecţiilor expuse se face distinct de cea a clădirilor, în momentul de faţă Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia nu beneficiază de astfel de asigurări.

„Conform legislaţiei de patrimoniu, clădirea trebuia să fie asigurată atât ca imobil, cât şi pentru colecţiile pe care la adăposteşte. Asigurarea nu putea fi făcută în momentul în care evaluarea clădirii era la acea cotă de 1 leu, de aceea după ce se va face evaluarea corectă a acesteia vom relua procedura de asigurare a imobilului.

În momentul în care am solicitat unor agenţi de asigurare o ofertă, ni s-au cerut datele pentru evaluarea clădirii, pe care nu le-am putut oferi, decât acea evaluare fiscală cu valoare de 1 leu. De acolo apăreau toate problemele”, a explicat directorul adjunct Constantin Inel.

Asigurări obligatorii din 2010

Patrimoniul pe care îl deţine instituţia Muzeului Naţional al Unirii este, din punctul de vedere al istoricilor, inestimabil. Constantin Inel afirmă că este foarte dificil să evalueze astfel de colecţii. „Dacă o luăm punctual, în momentul expoziţiilor temporare sau itinerante, piesele sunt asigurate pe grup sau individual, pe piesele care pleacă. Asigurarea se face pe baza unei expertize realizate de persoane acreditate de Ministerul Culturii”, a mai spus Constantin Inel.

Asiguratorii sunt de părere că asigurarea colecţiilor şi a imobilelor depinde şi de fondurile financiare existente. „Asigurarea pentru colecţii se poate face indiferent dacă imobilul este sau nu asigurat. În cea mai mare parte depinde de managementul instituţiei respective şi mai ales de fondurile de care aceasta dispune.

Asigurările vor deveni obligatorii din ianuarie 2010, însă până atunci se poate opta pentru asigurarea facultativă”, a declarat Mircea Rapcea, director adjunct al sucursalei judeţene BT Asigurări Alba.

Directorul Direcţiei Tehnice din cadrul Consiliului Judeţean Alba, Dan Popescu, a precizat că administraţia judeţeană are obligaţia ca până în 2010 să inventarieze domeniul public şi privat pentru stabilirea valorii de inventar a tuturor monumentelor istorice.

„Avem două contracte. Unul pentru identificare şi parcelare, iar celălalt de evaluare a domeniului public şi privat al judeţului Alba. Nu doar Muzeul Naţional al Unirii, ci şi o altă bună parte a domeniului public şi privat nu are valoare de inventar actualizată”, a spus Dan Popescu. În opinia acestuia, o viitoare asigurare pentru clădirile Muzeului şi Sălii Unirii va reprezenta un efort financiar foarte mare. „Muzeul Unirii nu are valoare pentru că nu se va vinde niciodată.

Are doar o valoare scriptică. Este forţat spus că valoarea clădirii Muzeului Unirii este de 1 leu. Poate că e unicul leu din România. Muzeul trebuie, însă, să aibă o valoare de inventar pentru aplicaţii pe fonduri europene, pentru a vedea care e bogaţia unui judeţ. Asigurarea pe clădire înseamnă cu siguranţă un efort financiar imens”, a completat directorul Dan Popescu.

Clădiri evaluate la 10 milioane de euro

Evaluatorii independenţi apreciază valoarea de inventar a celor două clădiri la o sumă ce poate ajunge la 10 milioane de euro. „La o primă vedere, clădirea Muzeului Unirii ar putea fi evaluată la cel puţin 7 milioane de euro. Pentru Sala Unirii nu cred că o evaluare corectă ar oferi o sumă mai mică de 3 milioane de euro. Aceste valori ar presupune, însă, şi impozite pe măsură ce ar trebui plătite la bugetul local”, a menţionat evaluatorul Cornel Suciu.

Peste 300.000 de piese în colecţii

La ora actuală, Muzeul Naţional al Unirii are în patrimoniu peste 300.000 de piese de tezaur şi fond, colecţii de arheologie, sculpturale sau artă romană, piese din metale preţioase şi colecţii numismatice cu peste 40.000 de monede.

Documentele Unirii, strânse în câteva volume, se află în muzeul de la Alba Iulia şi sunt clasate în categoria Tezaur

Aceste piese au o valoare care, pentru omul de rând, este dată de materialele din care sunt făcute. Din punct de vedere istoric, valoarea obiectelor de patrimoniu este dată de importanţa pe care o reprezintă, adică de unicitatea, raritatea şi semnificaţie istorică.

Valori inestimabile

Un exemplu concret îl reprezintă documentele Unirii, care sunt păstrate în Sala Unirii şi care sunt clasate în categoria Tezaur. Cu toate că vorbim despre nişte hârtii, ca suport material, valoarea acestora este una simbolică şi istorică, pentru că ele atestă unirea Transilvaniei cu România.

Locuinţe şi cazinou pentru ofiţerii austro-ungari

Clădirea Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia a fost ridicată în 1853 şi a fost folosită, iniţial, ca locuinţă pentru ofiţeri ai armatei. „Sediul muzeului se numea Pavilionul numărul 5. Erau 53 de locuinţe unde stăteau ofiţerii din armata austro-ungară: cehi, slovaci, români, unguri, italieni”, a afirmat istoricul Gheorghe Anghel, angajat al muzeului albaiulian din anul 1959 şi director al instituţiei în perioada 1970-1995.

Clădirea Muzeului Unirii, monument ridicat în anul 1853

Sala Unirii are aproximativ 3.500 de metri pătraţi şi a fost amplasată faţă în faţă cu clădirea muzeului. A fost construită în 1900, ca loc de distracţie pentru ofiţerii care locuiau în actuala clădire a Muzeului. „Era o sală de baluri şi de spectacole. Tot aici au fost amplasate şi căminele militare cu popotă şi dormitoarele”, a adăugat Gheorghe Anghel.

Din 1957, Sala Unirii a fost predată de Sfatul Popular al Regiunii Hunedoara şi a intrat în patrimoniul Muzeului. Din 1968, a început să funcţioneze propriu-zis ca instituţie. Tot ce a deţinut Imperiul austro-ungar, Cetatea Alba Carolina cu toate monumentele din incinta acesteia, a intrat după 1921 în proprietatea statului român, odată cu semnarea tratatului de la Trianon.