Momentele-simbol ale suspendării
0
Vă prezentăm o retrospectivă a bătăliei politice, văzută prin prisma imaginilor şi expresiilor care vor rămâne în memoria colectivă.
Lupta politică dusă în jurul suspendării lui Traian Băsescu din funcţia de preşedinte al României a avut numeroase momente-cheie. Superstiţii, gafe sau strategii de campaniile, unele au cântărit decisiv, altele rămân cu o valoare de simbol.
Flacăra democraţiei
A fost simbolul pe care Traian Băsescu a mizat în campania electorală care a precedat referendumul din 29 iulie. Într-un miting organizat la Cluj, pe 14 iulie, preşedintele suspendat a aprins o flacără asemănătoare cu cea care reprezintă simbolul Jocurilor Olimpice, anunţând: „De astăzi până pe 29 iulie această flacără, care se va numi flacăra democraţiei, va arde şi va fi purtată prin ţară de tineri de dreapta". Drumul pe care flacăra democraţiei l-a parcurs de la Cluj până la Bucureşti n-a fost lipsit de incidente. În Orşova, oraş condus de un primar PNL, tinerii care purtau torţa au fost întâmpinaţi de un reprezentant al administraţiei locale care le-a luat flacăra şi a aruncat-o în Dunăre.
Băsescu a fost criticat de rivalii din USL şi chiar de Comitetul Olimpic Român, pentru folosirea unui simbol olimpic în scopuri politice.
Antonescu: „Sunt o gogoaşă cu jeleu"
Profesor de istorie la bază, preşedintele interimar Crin Antonescu (foto) a anunţat, în zilele fierbinţi ale campaniei pentru referendum, că este „o gogoaşă cu jeleu". Interimarul a vrut să facă un spirit şi să se situeze în continuarea celebrei declaraţii a lui John F. Kennedy, care a zis, în plin Război Rece, în Berlinul de Vest, „Ich bin ein Berliner", vrând să spună că este un locuitor al Berlinului, şi sfârşind prin a spune că este „o gogoaşă cu jeleu". Gramatica limbii germane i-a jucat feste - Kennedy ar fi trebuit să spună „Ich bin Berliner" (fără „ein"). S-a râs mult în America pe seama lui Kennedy, din pricina greşelii, decenii la rând, însă Antonescu nu a aflat încă şi a continuat să spună la fel - „Ich bin ein Berliner". Declaraţia a fost făcută la Timişoara, pentru a asigura Europa, lumea întreagă, că el, Antonescu, este un desăvârşit democrat.
„Cetăţeanul fără ocupaţie"
Hotărârea Curţii Constituţionale de a amâna o decizie privind validarea sau invalidarea referendumului din 29 iulie, a creat o situaţie de confuzie. Rămas în continuare preşedinte interimar, Crin Antonescu l-a ironizat pe Traian Băsescu: „Nu mai este nici măcar competitor într-o campanie, cum a fost până la referendum. Este preşedinte suspendat şi amânat, nu ştiu cum să mai spun. El îşi permite să ameninţe cu închisoarea şi chiar cu durata închisorii nişte autorităţi. Putem să privim lucrurile cu calm şi să spunem: până la urmă este vorba despre un cetăţean în tricou bleu, aparent fără ocupaţie".
Misterul tastei 3
În timpul campaniei, Traian Băsescu a încercat să-l ironizeze pe preşedintele interimar Crin Atonescu, pe seama telefonului cu fir scurt aflat pe biroul de la Cotroceni. „Dacă vrea să ştie de ce sunt atât de puternice reacţiile lumii occidentale la adresa actualei conduceri a ţării, îi fac o sugestie. În stânga biroului sunt trei telefoane mari. E unul negru, cu 12 butoane, trebuie să apese pe cel de-al treilea buton şi va ridica receptorul un om care ştie să-i spună exact cine a făcut rău României şi mă tem că primele două nume cu care acel om, care nu minte niciodată, o să înceapă vor fi Crin Antonescu şi Victor Ponta".
În presă s-au creat diverse speculaţii pe seama personajului care s-ar ascunde în spatele tastei trei, până când Băsescu a declarat că n-a fost decât o strategie de campanie şi că a folosit numărul trei pentru că a fost primul care i-a venit în minte.
Pelerinaj la Vila Dante
A fost asul pe care Uniunea Social Liberală l-a scos din mânecă în săptămâna premergătoare referendumului. Premierul Victor Ponta a încărcat un autocar cu ziarişti „prietenoşi" pe care i-a adus la Vila Dante, din cartierul bucureştean Primăverii. Ponta a spus că vila a fost renovată pentru ca Băsescu să se mute în ea după încheierea mandatului de preşedinte, dar nu a adus nicio dovadă în acest sens.
Totul a culminat cu un spectacol tragic şi comic în acelaşi timp, în ziua referendumului, când Guvernul a decis să facă din acea duminică „Ziua porţilor deschise la Vila Dante" (foto). După ce au trecut pe la secţiile de votare, peste 6.000 de bătrâni din Bucureşti s-au călcat în picioare să vadă unde urma să se lăfăie Băsescu. Pensionarele au intrat cu picioarele în piscina vilei, iar pensionarii au încercat elasticitatea saltelelor din dormitoare: „Aici o aducea el pe Udrea!". La finalul zilei, Vila Dante a devenit cea mai vizitată casă din Bucureşti, dar şi cea mai insalubră.
Tricoul bleu
Când a fost suspendat prima oară, în 2007, Traian Băsescu a fost văzut purtând un tricou bleu, produs de o renumită firmă de îmbrăcăminte. După referendumul de acum cinci ani, brandul cu pricina l-a cadorisit pe Băsescu cu un set de cinci tricouri bleu, să aibă. Preşedintele a dezvoltat de atunci o superstiţie - marinarii sunt superstiţioşi: când e suspendat, Băsescu se îmbracă în tricou bleu. În campania pentru acest referendum, el a purtat aproape la fiecare apariţie publică un astfel de tricou.
Analiştii fashion s-au grăbit să remarce că Băsescu e un generator de trend. Dacă până acum numai partidele aveau culori definitorii, Băsescu e primul om politic care a pus stăpânire pe o culoare.
Naumovici: USL a avut o campanie mai reuşită
Publicitarul Bogdan Naumovici, director de creaţie la „23 Communication Ideas", parte a grupului Leo Burnett, spune că singurele momente care l-au impresionat cât de cât în campanie au fost votul lui Radu Mazăre de la Constanţa şi bucuria afişată de Mihai Răzvan Ungureanu, Mihail Neamţu şi Monica Macovei de la „ferestruica" sediului de campanie al lui Traian Băsescu - „ambele la fel de hilare".
Pentru Naumovici, campania USL este mai reuşită decât cea a adversarului Băsescu. „Mesaje clare: «Demite-l!», «Taie-i mandatul!», prezenţă media, în special pe outdoor, absolut uriaşă. Un minus pentru panourile cu oameni obişnuiţi şi motivele pentru care votează împotriva lui Basescu, din cauza mărimii textului şi micimii caracterelor cu care au scris", spune publicitarul.
Naumovici afirmă că, de partea cealaltă, Traian Băsescu a avut o prezenţă media modestă - 10%-20% din cea a USL, iar mesajul „Nu stinge flacăra democraţiei!" a fost prea criptic. „Ar fi trebuit să fii un spectator asiduu al televiziunilor de ştiri pentru a înţelege la ce se referă.Pesemne că cineva s-a îndrăgostit de simbolul acesta al flăcării date din mână în mână şi a plusat pe el, ceea ce nu cred că a funcţionat prea bine", explică Naumovici.
Acesta mai spune că îndemnul la boicot a lipsit cu desăvârşire din campania electorală şi s-a auzit doar la televiziunile de ştiri, iar superioritatea în audienţe a Antenei 3 i-a fost defavorabilă lui Băsescu.
Se încarcă comentariile...
