Moldova, inca o Georgie?

La granita de est a Romaniei situatia s-a tensionat din nou. Presedintele Voronin nu a mai semnat in prezenta presedintelui Putin tratatul de dezmembrare a Republicii Moldova. Numit diplomatic

La granita de est a Romaniei situatia s-a tensionat din nou. Presedintele Voronin nu a mai semnat in prezenta presedintelui Putin tratatul de dezmembrare a Republicii Moldova. Numit diplomatic "federalizare", documentul recunostea ca subiecte de drept international teritoriile numite Transnistria si Gagauzia, lasand foarte putine drepturi pentru ceea ce mai ramanea din Republica Moldova. Armata rusa ar fi capatat dreptul de a ramane in regiune pana in 2030. Tratatul rezolva cateva probleme importante ale Rusiei in spatiul sud-est european. Astfel, Transnistria devenea de jure si de facto o enclava ruseasca intre Republica Moldova si Ucraina, la simetrie cu Kaliningradul, in nordul Europei, tampon rusesc intre Lituania si Polonia. Gagauzia - pseudoformatiune statala inventata dupa 1990, mare cat un judet din Romania, populata cu cateva mii de persoane, etnici bulgari turcizati - ramanea un fel de enclava suplimentara. Moscova rezolva astfel o problema strategica de care era preocupata inca din momentul dezmembrarii fostei URSS. Ea nu putea concepe sa nu aiba si in sud contact fizic cu spatiul european. Redutabila diplomatie rusa are capacitatea sa priveasca lucrurile in perspectiva catorva decenii. Or, problema nu mai este daca, ci cand spatiul european va fi intregit. Tari precum Serbia, Bosnia, Macedonia sau Albania nu au cum sa nu fie integrate intr-un anumit orizont de timp in Uniunea Europeana. Pe baza datelor geografice si istorice de nefalsificat, este tot o chestiune de timp pana cand si Republica Moldova - independenta sau reunificata - se va alatura spatiului UE. Moscova a urmarit sa profite de faptul ca Washingtonul este foarte ocupat cu expeditiile din Orientul Mijlociu si a incercat sa-si intareasca pozitiile la granitele fostului imperiu sovietic. Astfel, in cea mai buna traditie a istoriei familiei de partide din care face parte, Partidul Comunist din Republica Moldova, condus de presedintele Voronin, nu a avut nici o tresarire in a incerca dezmembrarea propriei tari pentru a servi interesele unei alte puteri. Totul parea sa decurga fara probleme pana cand a aparut cutremurul georgian. Acolo, Moscova l-a crezut pe Sevardnadze mai puternic decat era. Miscarile Opozitiei au aruncat totul in aer. Sigur ca situatia a fost stabilizata de rusul Igor Ivanov, sosit la Tbilisi cu 72 de ore inaintea americanului Colin Powell. Un stat de importanta strategica a Georgiei nu va fi lasat insa la voia intamplarii. Pe acolo se intretaie drumurile petrolului din Caucaz si Orientul Mijlociu, iar spatiul necontrolat este o ascunzatoare ideala pentru teroristi. Rusii si americanii se vor mai infrunta in Georgia. Vazand ce se intampla in Caucaz si confruntat la Chisinau cu o demonstratie de protest, Voronin probabil ca s-a speriat. Mai ales ca el nu este Sevardnadze, ministru de externe al fostei URSS, caruia Berlinul i-a oferit imediat azil politic pentru rolul jucat in vremea lui Gorbaciov in reunificarea celor doua Germanii. Dar Voronin, chiar speriat, nu ar fi cedat daca nu ar fi existat, se pare, si nemultumirea SUA fata de acordul de federalizare a Republicii Moldova. Inca din vara, Richard Armitage, adjunctul lui Colin Powell, notifica oficial acest lucru Chisinaului. Dupa episodul georgian, probabil ca SUA si-au exprimat nemultumirea pe un ton mai apasat. Oricum, astazi, Voronin pleaca nu la Moscova, ci la Roma, unde va discuta cu Silvio Berlusconi, aliatul fidel al SUA in Europa, despre ce se intampla in Republica Moldova. Suspendarea semnarii pactului de federalizare a Republicii Moldova va atrage probleme suplimentare in cea mai saraca tara din Europa. Voronin, personal, este intr-o situatie dificila. Dupa afrontul facut lui Putin, care si-a anulat vizita, presedintele Moldovei nu se mai poate baza pe Kremlin. Rusofonii din Republica, circa o treime din populatie, sunt, de asemenea, nemultumiti. Romanii din Moldova priveau oricum cu invidie la fratii de dincolo de Prut cum isi foloseau pasapoartele pentru a munci in Occident si, pe zi ce trece, sunt tot mai constienti ca lumina nu vine numai de la Rasarit. Or, Voronin nu-i mai reprezinta de mult cu politica sa pro-rusa. Republica Moldova risca sa intre intr-o catastrofa politica, economica si de securitate. Comunistii sunt acum debusolati. Daca semnau, intrau automat sub protectia Moscovei. Asa au un adversar redutabil. Politic, lucrurile se complica inclusiv prin demonstratiile conduse de Iurie Rosca pe fondul unei situatii interne deja tensionate. Economic, Republica Moldova este aservita intereselor rusesti. Din punct de vedere militar, Chisinaul nu controla in nici un fel teritoriul transnistrean, contrabanda cu arme, droguri si fiinte umane putandu-se desfasura nestingherit in acest spatiu. O reaprindere a conflictului transnistrean e oricand posibila, dupa afrontul adus Rusiei. Desigur ca asupra unuia ca Voronin, un simplu activist de partid comunist primit de presedintele Bush la Casa Alba in decembrie anul trecut, America, singura superputere a lumii, isi poate exercita cu usurinta influenta politica. Pentru a se gasi insa o solutie situatiei grave din regiune, aceasta influenta trebuie dublata de sprijin economic si de securitate. Problema este daca America are, macar dupa episodul georgian, un plan limpede de democratizare si intarire a acestei regiuni. Fiindca nu Voronin, Smirnov sau Iurie Rosca sunt cu adevarat importanti in Republica Moldova, ci jocul intereselor ruso-americane in acest spatiu aflat la marginea fostului imperiu sovietic. Or, daca Vestul nu-si propune sa sprijine in toate formele Republica Moldova, chiar cu Voronin in frunte, atunci se iveste o noua problema de securitate la granita de Est a Europei. Rusia nu va sta cu mainile in san nici politic, nici economic, nici militar.