Modestele averi ale bogaţilor politicieni

că n-au cum proba faptul că sunt induşi în eroare, şi, probabil, o percep şi cititorii. Fostul premier Năstase susţine că s-a îmbogăţit din moşteniri, ex-ministrul economiei Codruţ

că n-au cum proba faptul că sunt induşi în eroare, şi, probabil, o percep şi cititorii. Fostul premier Năstase susţine că s-a îmbogăţit din moşteniri, ex-ministrul economiei Codruţ Şereş a avut noroc cu un consistent dar de nuntă, iar Marko Bela s-a umplut de bani de pe urma unei cărţi (nepublicate!) de poezii. Zeci de demnitari, care în ultimii 16 ani au beneficiat doar de salariul oferit de stat, au strâns averi impresionante pe care fie nu le pot justifica, fie nu le declară, pentru a evita întrebările indiscrete. Ziariştii au scris despre nenumăratele suspiciuni legate de modul în care şi-au acumulat bunurile personaje precum Hrebenciuc sau Mitrea, dar nu s-a întâmplat nimic. Practic, agoniseala demnitarilor se bucură de imunitate, întrucât mecanismul de control este complicat şi aproape imposibil de pus în aplicare. Astfel, din 1996 şi până acum, doar doi politicieni de marcă, Adrian Năstase şi Dan Ioan Popescu, au ajuns în faţa comisiei speciale de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru a explica modul în care şi-au dobândit averea. Nici aceste cazuri nu au fost însă finalizate cu o sentinţă a justiţiei, iar avocaţii familiei Năstase au reuşit să îngroape cercetările privindu-l pe clientul lor, invocând o excepţie de neconstituţionalitate. Aşa se face că, până acum, averea niciunui demnitar nu a fost ameninţată cu confiscarea, aşa cum, pur teoretic, prevede legea. Acestea ar fi câteva din explicaţiile opoziţiei disperate pe care deputaţii şi senatorii o au la adoptarea proiectului privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Integritate. Nici măcar legea privind deconspirarea fostei Securităţi nu le-a provocat atâta enervare, ceea ce arată că numărul corupţilor din Legislativ ar putea fi sensibil mai mare ca acela al foştilor turnători. Doar o ameninţare dură şi clară venită din partea UE i-ar mai putea determina pe parlamentari să accepte un mecanism eficient de control al averilor. Oricum, există riscul ca, odată cu aderarea, politicienilor români să nu le mai pese de indicaţiile de la Bruxelles. Principala răspundere pentru adoptarea legii ANI le revine însă celor din PNL şi PD. În 2004, Băsescu şi Alianţa D.A. au câştigat alegerile pe baza promisiunilor că vor lupta împotriva corupţiei şi vor pune bazele unei noi clase politice. Dacă vor rata îndeplinirea acestor angajamente, alegătorii nu le vor mai oferi o a doua şansă şi, probabil, se vor reorienta către partide populiste.