Moartea căprioarelor

Animalele sălbatice nu-şi mai găsesc locul nici în pădure, nici la zoo Căprioarele sunt expuse accidentelor, braconajului sau grijii exagerate din partea oamenilor. Luate din mediul lor,

Animalele sălbatice nu-şi mai găsesc locul nici în pădure, nici la zoo

Căprioarele sunt expuse accidentelor, braconajului sau grijii exagerate din partea oamenilor. Luate din mediul lor, uneori îşi pierd controlul şi devin periculoase

Căprioarele sunt expuse accidentelor, braconajului sau grijii exagerate din partea oamenilor. Luate din mediul lor, uneori îşi pierd controlul şi devin periculoase

Un pui de căprioară a fost găsit cu şase luni în urmă în pădurea Lacu Sărat din judeţul Brăila şi apoi a fost ţinut în gospodăria unei localnice, informează publicaţia locală, "Obiectiv Vocea Brăilei".

Convinsă că îi face un bine, femeia care l-a găsit l-a luat şi l-a crescut în curtea sa alături de celelalte animale pe care le are. Cu timpul însă puiul de căprioară, botezat Floricel, a început să se transforme într-un cerb adevărat, iar cea care l-a adoptat şi-a dat seama că îi va fi destul de greu să-l mai ţină în bătătură, deoarece devenise periculos.

De curând, căpriorul a fost dus la Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi (AJVPS) Brăila. Aici a fost primit, dar de câteva săptămâni puiul de căprioară stă într-un ţarc improvizat în crescătoria de fazani care se află în administrarea AJVPS.

Grădina Zoologică unde deja sunt prea mulţi căpriori nu a reuşit să-i găsească un loc şi lui Floricel, iar singura soluţie se pare că ar fi reintroducerea lui în mediul său natural.

Condamnat la moarte de atingerea omului

Însă, în momentul în care căpriorul va ajunge din nou în pădure, riscă să fie ucis chiar de semenii săi, deoarece, spun vânătorii, va fi lesne confundat de către aceştia cu un duşman. Blana sa poartă deja alte mirosuri decât cele naturale.
"Mirosul de om se imprimă în blana puiului de căprioară şi nici măcar mama lui nu îl va mai recunoaşte, confundându-l cu un duşman", susţine Laurenţiu Radu, directorul AJVPS Brăila, citat de "Obiectiv Vocea Brăilei".

Tot Laurenţiu Radu declară că puii de căprioară rătăciţi nu sunt neapărat abandonaţi, deoarece căprioara îi supraveghează de la distanţă. Astfel, persoanele care ies la iarbă verde şi îşi întind grătarele sunt rugate să lase în pace animalele sălbatice şi să nu intervină în niciun fel asupra lor.

Tăinuirea animalelor captive, amendată

Intervenţia omului în mediul natural al oricărei vieţuitoare este, de cele mai multe ori, neindicată, dovadă stând numărul destul de mare de animale sălbatice care ies din pădure, din cauza zgomotului şi a focurilor aprinse pentru mititei şi fripturi.

În ultima lună, în judeţul Brăila au fost semnalate patru cazuri de căprioare care au ieşit speriate în şosea şi au fost lovite de maşini. În judeţul Mureş, un pui de căprioară a fugit din pădure şi a fost salvat de un localnic din colţii unor câini ciobăneşti. De data asta un caz fericit, deoarece i s-a găsit deja un adăpost la Grădina Zoologică.

Ţinerea în captivitate a animalelor sălbatice fără să fie anunţate organele abilitate este considerată infracţiune, iar persoanele în cauză sunt pasibile de amendă penală cuprinsă între 5.000 şi 15.000 lei.

Pot trăi şi 16 ani

Căprioara este cea mai mică specie de capre sălbatice originare din Europa.

Acest animal sălbatic trăieşte pe arii extinse în zonele temperate ale Europei şi ale Asiei. Se adaptează foarte uşor, preferă zonele împădurite, cu multă vegetaţie.

În România, căprioarele trăiesc mai mult la şes, dar şi în pădurile subcarpatice.

Speranţa medie de viaţă a acestei specii este de aproximativ opt ani, dar unele exemplare pot ajunge până la16 ani.