"Moartea d-lui Lăzărescu" a devenit un clişeu cotidian.

Doi bolnavi aflaţi în stare gravă au făcut turul spitalelor din Capitală pentru că medicii de la Salvare nu s-au pus de acord cu cei din unităţile medicale de urgenţă . Haosul din

Doi bolnavi aflaţi în stare gravă au făcut turul spitalelor din Capitală pentru că medicii de la Salvare nu s-au pus de acord cu cei din unităţile medicale de urgenţă .

Haosul din sistemul medical românesc întrece orice scenariu de film. Aproape zilnic, oameni cu probleme grave cad victime lipsei de comunicare dintre medicii de la Salvare şi cei din spitale. Acest lucru este recunoscut chiar de oficialii Serviciului de Ambulanţă.

Două persoane au fost plimbate, luni, pe la mai multe spitale până ca cineva să se milostivească şi să le acorde ajutorul. Întârzierile ambulanţelor prin Camerele de Gardă pun în pericol şi sănătatea zecilor de persoane care aşteaptă un echipaj de urgenţă.

Un bărbat de 84 de ani, aflat în stare febrilă, a fost plimbat luni după-amiază, timp de trei ore, cu Salvarea pe la mai multe spitale. Cei de la Ambulanţă spun că neurologul care era de gardă la Spitalul Colentina a refuzat să-l consulte şi să-i facă analizele.

Temându-se că bătrânul ar putea muri, medicul de pe Salvare l-a urcat în maşină şi a plecat cu el la Institutul de Boli Infecţioase "Matei Balş", unde a fost internat. "Aici am întâlnit medici pâinea lui Dumnezeu, dar ce folos că ei nu au posibilitatea să facă o tomografie. Aşa că am plecat cu bolnavul la Spitalul de Urgenţă Floreasca pentru analiză", a declarat dr. Gabriel Radu de la Serviciul de Ambulanţă al Municipiului Bucureşti.

Lipsă de comunicare

Managerul Spitalului Colentina, ec. Paul Coşereanu, a aflat din presă de acest incident. "Ancheta demarată azi-dimineaţă (n.r. - ieri) a arătat că pacientul nu a fost în comă şi că, spre binele lui, medicul de gardă a recomandat internarea într-un serviciu de boli infecţioase, având în vedere că avea o stare febrilă", ne-a spus ec. Coşereanu.

Potrivit acestuia, medicul neurolog de gardă a anunţat dispeceratul SAMB încă de la ora 14.00 că nu mai sunt locuri la neurologie şi, cu toate acestea, trei ore mai târziu, Salvarea i-a adus un pacient în stare febrilă şi cu o hemiparează veche de şase luni. "Deşi Spitalul Colentina nu este unul de urgenţă, noi ne-am organizat o cameră de gardă unică pe spital, cu medici din toate specialităţile existente în instituţie.

Persoana care a adus pacientul, despre care am aflat că este medic după inscripţia de pe halat, a afirmat că nu cunoştea faptul că noi am anunţat că nu mai sunt locuri la Neurologie. Consider că lipsa de comunicare între coordonatorul ambulanţei şi medicii care pleacă în teren este evidentă", a adăugat managerul spitalului. Potrivit acestuia, pacientul a fost internat la Institutul Balş, unde i se fac în continuare investigaţii în vederea depistării focarului de infecţie care a generat starea febrilă.

Salvarea, în concediu medical

Medicul Alis Grasu, directorul medical al SAMB, ne-a spus că personalul de pe ambulanţă este şi el epuizat: "În ultimele două luni, la Ambulanţă avem contabilizate 120 de zile de concediu medical în rândul personalului. Oamenii nu mai fac faţă".

Aceasta a precizat că întârzierile ambulanţelor prin camerele de gardă pun în pericol şi sănătatea zecilor de persoane care aşteaptă un echipaj de urgenţă. Specialiştii de la Ambulanţă susţin că un caz grav ar trebui să dureze cel mult o oră, dar în situaţiile în care nu există comunicare între medicul de gardă şi cel de pe ambulanţă o intervenţie poate dura şi trei ore.

Ziua de luni a fost una nefericită pentru SAMB. Un alt echipaj s-a plimbat, două ore, cu un bărbat în şoc hemoragic de la Spitalul Foişor la Spitalul Dimitrie Gerota, apoi din nou la Spitalul Foişor, pentru ca în final să fie primit la Spitalul de Urgenţă Floreasca. Referitor la acest caz, dr. Grasu ne-a spus că a fost vorba despre nişte neînţelegeri între echipele medicale.

Tributari sistemului rusesc

Subsecretarul de stat în Ministerul Sănătăţii, Raed Arafat (foto), susţine că, din păcate, lumea s-a obişnuit cu sistemul vechi, rusesc, în privinţa serviciilor de ambulanţă. "Sistemul rusesc s-a bazat pe ideea că ambulanţa este o formă de policlinică pe roţi.

Pleacă cu ea pediatrul, dacă este cazul, pleacă neurologul, dacă e caz de neurologie, cardiologul... Sistemul modern european şi american zice că urgenţele vitale sunt întotdeauna la fel: respiraţia, circulaţia şi - dacă bolnavul e conştient, cu multe fracturi - durerea. Pentru aceste trei chestiuni, indiferent ce se întâmplă, trebuie să fie un medic sau paramedic pregătit.

Să meargă să-i acorde primul ajutor", a explicat Raed Arafat, într-un interviu "La masa Adevărului". El a mai spus că, în 2007, s-a reuşit dotarea a 63 de unităţi de primiri urgenţe din toată ţara, printr-un program al Băncii Mondiale. "Până la 250 de compartimente de primiri urgenţe vor avea dotarea de bază de resuscitare până la sfârşitul acestui an", promite Raed Arafat. (George Rădulescu)

Calvarul zilnic

Medicii de la Serviciul de Ambulanţă spun că situaţiile în care bolnavii sunt transportaţi cu Salvarea şi nu sunt primiţi de gărzile din spitale se repetă aproape zilnic. "Nu este nimic nou. Echipajele noastre se întâlnesc în fiecare zi cu situaţii de acest gen, în care pacientul nu este primit în spital", spune directorul SAMB, dr. Ovidiu Cismaru.

Această situaţie face ca mulţi pacienţi să ajungă cu întârziere pe mâna unui medic specialist, dat fiind faptul că doctorul de pe Salvare face tot posibilul să stabilizeze bolnavul aflat în situaţie de urgenţă. Neînţelegerile dintre medicii de pe ambulanţă şi cei de la camerele de gardă ale spitalului sunt cunoscute însă atât de coordonatorii de la Salvare, directorii unităţilor medicale, cât şi de oficialii din Ministerul Sănătăţii (MS).

"Noi am făcut din banii noştri un soft care să poată să ne ajute. Practic, de la un calculator, spitalele ne comunică ce locuri libere au, iar medicul coordonator de la noi îndreaptă ambulanţa din teren, potrivit datelor pe care le are de la unităţile medicale.

Din păcate, sunt probleme cu implementarea sistemului", adaugă doctorul Cismaru. El precizează că în urmă cu 10 zile a avut loc o discuţie pe această temă la Ministerul Sănătăţii, însă "cu implementarea stăm mai greu, sau este nevoie de un ordin ca lucrurile să se mişte", a adăugat dr. Ovidiu Cismaru.