Mitul miticilor, spulberat

limba franceză, o bună parte din conducători şi-au luat tălpăşiţa spre Cluj, unde urmează să pună lumea la cale. Nu înseamnă că şeful statului nu este şi el aşteptat pe malul

limba franceză, o bună parte din conducători şi-au luat tălpăşiţa spre Cluj, unde urmează să pună lumea la cale. Nu înseamnă că şeful statului nu este şi el aşteptat pe malul Someşului, unde i se anunţă prezenţa în weekend. Democraţii, partid monolit, uniţi în cuget şi-n simţiri, fac strategiile pentru punerea în aplicare a directivelor de la Cotroceni. Peneliştii, suferind de dihonie, caută să răspundă unei dificile probleme de aritmetică: dacă îi dau afară pe toţi răsculaţii, rămân mai mulţi liberali în afara sau înăuntrul PNL? Aerul Clujului se pare că are şi efecte terapeutice, de liniştire a nervilor, din moment ce se preconizează şi o cină de împăcare PNL-PD. Aici transilvănenii ies din nou în avantaj, pentru că pe malurile Dâmboviţei tot ceea ce s-a putut încerca în materie de reconciliere a fost un fiasco desăvârşit. Liderii PNL şi PD au băut doar o amărâtă de cafea rece şi amară, iar la întâlnirea secretă Tăriceanu - Băsescu s-a tăiat maioneza, mesenii alegându-se doar cu bube dulci. Dar nici Opoziţia - mai mult sau mai puţin formală - nu e străină de fenomenul Cluj. De la PSD, candidatul pentru şefia SRI, George Maior, e om de-al locului. Grupul de la Cluj şi-a căpătat de mulţi ani brandul de obraz intelectual subţire al social-democraţilor, plin de reformişti, teoreticieni şi clarvăzători ai destinelor partidului. Înlăturarea lui Ion Iliescu de la şefia PSD, prin votul de la ultimul congres, a fost pusă tot în seama unei iniţiative plecate de la Cluj, de unde, iată, se iscă şi alte lucruri în afara cunoscutelor ploi. Inepuizabilul Gheorghe Funar, de la PRM, a vopsit băncile urbei timp de trei mandate de primar, până a predat ştafeta, la alegerile din 2004, preşedintelui democraţilor, Emil Boc. ţinând cont că domnul Boc intră de multe ori în transă funcţionând ca medium prin care se exprimă vocea preşedintelui Băsescu, e clar ce rol covârşitor are Clujul în politica românească. Unde mai pui că al doilea om în PD, Vasile Blaga, reprezintă un judeţ mai încolo, Bihorul. Coincidenţele sunt fericite, pentru că au darul să-i scape pe ceilalţi, puţinii cetăţeni ai ţării care nu sunt de la Cluj, de un nemeritat complex care li s-a pus în cârcă de ani de zile. Cică lucrurile merg prost numai din cauza miticilor de la Bucureşti. Sau a micilor de la Bucureşti, că e cam acelaşi lucru: oameni cu spirit minuscul care fac gargară cu vorbe mari. Toate relele de aici s-ar fi tras, numai la Bucureşti s-au strâns toţi demagogii şi vorbeţii, numai aici se minte şi se scuipă seminţe pe stradă. Mitică a ajuns ţapul ispăşitor naţional, ţinta unor frustrări dirijate. A îndurat totul cu demnitate şi nu s-a plâns instanţelor antidiscriminare. Dar totul are o limită. Acum se vede că nu a fost decât un mit pe care evoluţiile de la Cluj l-au demontat. Miticii nu trebuie să mai sufere în tăcere. E drept, ei se străduiesc peste puteri să-şi facă mendrele conform renumelui, dar nu sunt singuri la conducerea ţării. Au şi ei dreptul să fie trataţi politic corect!