Mitocanii voiajori

"Banii lor sunt ai nostri si facem ce vrem cu ei". Aceasta este toata filosofia conducerii Parlamentului despre finantele publice. Drept urmare, cine se intereseaza mai indeaproape de modul in care

"Banii lor sunt ai nostri si facem ce vrem cu ei". Aceasta este toata filosofia conducerii Parlamentului despre finantele publice. Drept urmare, cine se intereseaza mai indeaproape de modul in care sunt cheltuiti banii contribuabililor primeste raspunsul scrasnit "Secret de serviciu" sau de-a dreptul un "..tu-va muma-n c..!", scuipat printre falcile groase. Stropii grosi ajung direct pe obrazul cetateanului, acela care plateste bauturile de protocol ale lui Valer Dorneanu, excursiile exotice ale lui Nicolae Vacaroiu si intretinerea specimenului Aron Belascu, cel care i-a injurat pe ziaristi de mama. Intre pesedistul Dorneanu, presedintele Camerei Deputatilor, si peremistul Belascu, senator, nu exista nici o diferenta de atitudine: amandoi cred ca fac parte dintr-o casta superioara, ca sunt "alesi" si au numai drepturi, nu si indatoriri. Impreuna - primul, sclifosit, celalalt, brutal - sunt expresia unui fenomen periculos, care coboara politica romaneasca pana aproape de primitivism. Dorneanu refuza de mai multa vreme sa puna la dispozitia opiniei publice, la cererea presei si a unor organizatii civice, datele privind achizitiile Camerei, cheltuielile cu telefoanele mobile si deplasarile in strainatate ale deputatilor. Achizitiile le-a decretat, printr-o hotarare a Biroului Permanent, secret de serviciu. Cat despre celelalte, lacheii sai se incurca in minciuni: ba ca nu mai exista informatiile, ba ca ele nu sunt centralizate, ba ca au fost deja publicate in Monitorul Oficial. Mizeriile din folosirea fondurilor se aduna sub covorul din cabinetul presedintelui Camerei, care calca, imperturbabil, peste ele. Nefiind vorba de plati facute din conturile personale ale dlui Dorneanu, ci din alocatii de la buget, cetateanul are dreptul sa stie cum au fost acestea utilizate. Dar liderul pesedist nu vrea sa-i dea lui socoteala. El incalca premeditat doua principii fundamentale ale functionarii unei societati democratice: acela al transparentei si acela al suprematiei legii. La Camera Deputatilor, nu Legea informatiilor de interes public, care ar trebui sa asigure, printre altele, transparenta decizionala si pe cea a cheltuielilor, este suverana, ci Valer Dorneanu. Solidar cu presedintele, deputatul peremist Corneliu Ciontu s-a napustit asupra presei, acuzand-o ca inventeaza subiecte si ca, din pricina ei, parlamentarii vor fi linsati. Calatoria lui Nicolae Vacaroiu in India, cu o suita de 17 persoane, nu este o inventie, ci un subiect de interes general. Presedintele Senatului a acoperit, in trei ani de mandat, cinci continente, in vizite lungi si costisitoare. In India, merge fiindca este "o tara mare" si cam neglijata, si ar trebui sa zicem merci ca nu raspunde celor 40 de invitatii primite, ci s-a restrans la 3-4 plecari anual. Subiect de interes general este si faptul ca cel mai slab senator din Comisia Juridica, Aron Belascu - atat de slab incat nu este capabil sa exprime o propozitie originala, ci repeta papagaliceste ultimele cuvinte ale colegilor - este trimis la un forum Constitutional in Chile si nici macar nu stie de ce se duce. Este, de asemenea, interesant de aflat de ce a fost nevoie ca trei deputati sa se roage la Dumnezeu tocmai la Bruxelles si nu a fost de-ajuns ruga unuia singur sau care sunt rezultatele eternului du-te-vino al lui Adrian Severin. Este important de stiut, deoarece contribuabilii romani, care inca platesc printre cele mai mari impozite si taxe din Europa, dau milioane de euro anual pentru asa-zisa "diplomatie parlamentara", in mare parte un turism mascat. Guvernantii se plang ca nu sunt bani pentru marirea pensiilor, pentru spitale, scoli si drumuri. Exista insa cu prisosinta pentru televizoare si telefoane de ultima generatie, automobile noi, aniversari fabuloase, calatorii exotice in grupuri tot mai numeroase. In loc de raspunsuri, alegatorii primesc un scuipat direct din Neanderthal-ul politic, unul pe care nu-l vor spala nici linguselile campaniei electorale.