Mişcarea Hamas, somată să-şi schimbe politica

Evoluţiile din teritoriile palestiniene şi implicaţiile câştigării de către Hamas a alegerilor legislative ţin capul de afiş al actualităţii din Orientul Mijlociu. În zonă s-a aflat şi

Evoluţiile din teritoriile palestiniene şi implicaţiile câştigării de către Hamas a alegerilor legislative ţin capul de afiş al actualităţii din Orientul Mijlociu. În zonă s-a aflat şi cancelarul german Angela Merkel, primul şef de guvern occidental care ia pulsul din Israel şi teritorii după scrutinul palestinian.
"Balet diplomatic" fără precedent
În vreme ce, la Ramallah, poliţiştii au ocupat pentru a doua oară clădirea Muqata, în care se află sediul parlamentului şi biroul lui Mahmud Abbas, preşedintele Autorităţii Palestiniene, cu doar câteva ore înaintea întrevederii dintre acesta şi cancelarul Merkel, situaţia continuă să fie tensionată în Gaza şi Cisiordania. În paralel, în zonă şi în Europa se semnalează numeroase întâlniri şi luări de poziţie ce au ca subiect principal aceeaşi problemă. Aseară, după proiectata întâlnire cu Merkel, Abbas a plecat în Iordania, pentru a discuta cu regele Abdallah al II-lea consecinţele victoriei Hamasului. Azi, el va ajunge în Egipt, ţară care mediază între Abbas şi respectiva mişcare, şi unde va avea întrevederi cu preşedintele Hosni Mubarak, cât şi cu liderul Hamasului, Khaled Mashal, care trăieşte în exil, la Damasc. Ziarul israelian "Haaretz" anunţa că, tot la Cairo, ar urma să sosească Tzipi Lioni, ministrul israelian de externe. Sunt, de fapt, primele elemente ale unui "balet diplomatic" fără precedent care se conturează. Pe acest fundal a fost consemnată şi declaraţia unui lider important al Hamas, Ismail Haniyeh. El a cerut Cvartetului pentru Orientul Mijlociu - UE, ONU, SUA şi Rusia - să discute "fără condiţii" cu Hamas şi să ofere în continuare asistenţă financiară palestinienilor. Haniyeh, 43 ani, candidatul nr. 1 pe listele Hamas, e cea mai publică figură a grupării, fiind considerat posibil premier. Intervenţia lui nu e întâmplătoare, întrucât, ieri, la Bruxelles, "cei 25" au reexaminat poziţia faţă de palestinieni în lumina ultimelor evoluţii.
UE vrea un Hamas compatibil cu democraţia
UE - principala furnizoare de fonduri pentru palestinieni, care, anul trecut, le-a oferit 500 milioane de euro -, e dispusă să continue această asistenţă financiară, dar vrea să vadă că un guvern al Hamas va acţiona în favoarea păcii cu Israelul. Aceasta e linia proiectului de rezoluţie analizat ieri de miniştrii de externe ai UE. Punctul pe i l-a pus Înaltul Reprezentant al UE pentru Politică Externă, Javier Solana, care spunea că Hamasul "trebuie să îşi schimbe metoda, să accepte că violenţa este incompatibilă cu democraţia" şi "să recunoască dreptul la existenţă al statului Israel".
Pe scurt, Bruxellesul cere Hamasului să-şi modifice politica. Tot ieri seară, dar la Londra, s-au întrunit membrii Cvartetului, care au încercat să rezolve problema ajutorului internaţional destinat palestinienilor. Deşi secretarul de stat american Condoleezza Rice vorbea de un consens în sânul Cvartetului, lucrurile nu par deloc simple. Washingtonul speră că presiunile financiare vor obliga Hamasul să-şi reconsidere opţiunile politico-militare, dar sunt voci care atrag atenţia că palestinienii sunt cei ce vor suferi.