Ministrul jignirilor

demonstrează cât de nocive sunt cârdăşiile politice asupra învăţământului. Inspectoarea generală de Cluj, Titiana Zlătior sau doamna Titi, cum îi spun în băşcălie funcţionarii

demonstrează cât de nocive sunt cârdăşiile politice asupra învăţământului. Inspectoarea generală de Cluj, Titiana Zlătior sau doamna Titi, cum îi spun în băşcălie funcţionarii Ministerului Educaţiei, a organizat o ruşine de concurs pentru ocuparea posturilor didactice. După ce au aşteptat mai bine de patru ore subiectele, sute de candidaţi, printre care şi femei gravide, au ieşit să protesteze în stradă. Concursul s-a anulat şi s-a anunţat reluarea lui, într-un haos legislativ total. Doamna Titi este aceeaşi persoană, care anul trecut a venit şi a luat subiectele pentru testele naţionale împreună cu soţul ei, o persoană străină de învăţământ. Ministerul a trimis, la Cluj, Corpul de control, care a propus eliberarea din funcţie a doamnei Titi. Preacorectul Mihail Hărdău sau domnul Mişu, cum îl alintă prietenii, era pe-atunci prefect. A sărit ca ars în apărarea doamnei Titi şi a cerut muşamalizarea cazului, ca să nu se supere şeful cel mare, Emil Boc. Sora domnului Boc e prietenă bună cu inspectoarea Titi şi a fost promovată la şefia Casei Corpului Didactic Cluj. Te-apucă durerile de cap când vezi atâta păienjeniş politic în şcoală. Domnul Hărdău, ajuns ministru al educaţiei, are tupeul să spună că sistemul e viciat. A făcut această declaraţie sforăitoare fără a aduce exemple concrete, împroşcând cu noroi în dascălii cinstiţi şi în elevii care mai obţin rezultate pe merit. Poate are dreptate ministrul când vorbeşte de vicierea sistemului educaţional, dar acest lucru e cauzat tocmai de politicienii care în ultimii ani şi-au bătut joc de bugetul şcolii şi care n-au avut o viziune coerentă şi completă asupra traseului educaţional pe care trebuie să-l parcurgă un tânăr. Examenele naţionale sunt doar un exemplu al degringoladei care a cuprins componentele procesului de învăţământ. Comisia Europeană a ajuns să fie îngrijorată nu doar de procentul foarte mic din PIB alocat educaţiei, ci şi de procentul celor care părăsesc şcoala înainte de termen, care e de 20,8 la sută, faţă de media europeană de 15,2 la sută. Europenii consideră că trebuie să învăţăm toată viaţa, dar în România doar 1,6 la sută din adulţi participă la formarea profesională continuă, faţă de media europeană, care e de 11 la sută. Cât de bine e reformat sistemul o arată descentralizarea învăţământului preuniversitar, care e într-o pilotare fără sfârşit. Pilotarea a eşuat pe vremea pesedistului Alexandru Athanasiu, a eşuat pe vremea democratului Mircea Miclea, e un eşec şi acum, din cauza lipsei ideilor reformatoare la nivelul ministerului, dar şi din cauza unor incompetenţi numiţi pe criterii politice la conducerea inspectoratelor şcolare. Anul acesta, ministrul Hărdău a bulversat masteratul, promovând cu întârziere o hotărâre de guvern pe care rectorii nu mai au cum să o aplice de la toamnă. Acelaşi ministru Hărdău a legalizat impostura academică prin simplificarea criteriilor de acordare a titlurilor universitare. În rest, domnul Hărdău vorbeşte de slaba pregătire a cadrelor didactice din preuniversitar, de creierul prăfuit al unor profesori, de parteneriate malefice între studenţi şi profesori, pe care îi face bandiţi. În afară de jigniri, nu l-a auzit nimeni pe domnul Hărdău să vorbească despre soluţii de rezolvare a problemelor din învăţământ.