Adevarul.ro

Attilla Korody, ministrul mediului, spune că România va avea o climă mult mai caldă mulţi ani de acum înainte Attilla Korody e cel mai tânăr ministru al mediului de până acum. Şi-a

Attilla Korody, ministrul mediului, spune că România va avea o climă mult mai caldă mulţi ani de acum înainte

Attilla Korody e cel mai tânăr ministru al mediului de până acum. Şi-a luat rolul în serios şi vrea să polueze natura cât mai puţin. Vine la serviciu cu o maşină ecologică, singura din România, pe care a primit-o de la o firmă. De multe ori îşi lasă maşina acasă şi vine la birou cu bicicleta.

- Cum e afectată România de schimbările climatice ale Terrei?

În primul rând, schimbările climatice lovesc România prin fenomene meteorologice extreme. Avem perioade în care înregistrăm secetă record, cum este anul acesta, în zona Muntenia-Oltenia, sau, dimpotrivă, inundaţii. Şi schimbarea bruscă a temperaturilor e un fenomen, pentru că tot echilibrul meteorologic este afectat. N-avem iarnă propriu-zisă, n-avem vară propriu-zisă.

Avem perioade foarte calde şi secetoase şi perioade mai reci. Sunt şi perioade în care sunt treceri bruşte de la secetă la frig. Aproape că nu vorbim de primăvară, că a venit deja toamna. Avem o climă temperată ce se transformă în climă mediteraneeană.

- Cum putem preveni schimbările climatice?

România nu poate să prevină aceste schimbări, dar poate să se adapteze la aceste schimbări. Poate să limiteze, la fel cum au făcut şi multe alte state ale lumii, emisiile de dioxid de carbon, adică emisiile de gaze cu efect de seră. Este singura soluţie viabilă la ora actuală.

- Ce măsuri a luat România pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon?

Reducerea dioxidului de carbon în România are o ţintă deja asumată. Ar trebui să reducem emisiile de dioxid de carbon cu 20%. Până la urmă, după 1989, restructurarea drastică a economiei a redus semnificativ emisiile de dioxid de carbon din industrie. În 2005, comparativ cu 1989 (anul în care s-a încheiat protocolul de la Kyoto) acum emisiile de carbon sunt cu 40% mai reduse.

Dar trebuie să vorbim de creşterea emisiei de carbon din trafic, care totuşi în România nu este atât de mare ca în Uniunea Europeană. Aproximativ 8% din totalul emisiilor de carbon provin din trafic, dar acest procent are o tendinţă de creştere la ora actuală.

Retehnologizarea coloşilor industriali

Paşii următori pentru protejarea mediului ar fi reevaluarea autorizaţiilor pentru agenţii economici, mari coloşi industriali, care provoacă cel mai mare procent din gazele cu efect de seră. Aceşti coloşi sunt deja într-o perioadă de retehnologizare din cauza legislaţiei schimbate.

Prin ţinta pe care o avem la resurse energetice regenerabile vom scădea ponderea pe care o are energia termică din totalul energiei produse în România, asta înseamnă că se vor diminua cerinţele către energia bazată pe elemente fosile (păcură, cărbune). Deja sunt investiţii, mai ales în vestul ţării, în producerea energiei eoliene. Avem şi proiecte de utilizare a resurselor geotermale în producerea energiei termice.

Alte maşini, poluare mai mică

O altă măsură este schimbarea parcului auto, mai vechi de 13 ani. Am început să finanţăm şi împădurirea unor zone care au fost defrişate. Zonele muntoase în care au fost tăiate pădurile în anii "90 au intrat într-o refacere naturală. Problema e cât de eficient ne putem implica, pentru că există un dezechilibru. România are la ora actuală 6% suprafeţe împădurite din suprafaţa ţării, dar în sudul ţării nu există nici 5% păduri.

- Despăduririle au legătură cu inundaţiile?
Da, putem să spunem că formarea torentelor are şi o cauză în despăduririle care au avut loc. Dar nu putem vorbi de inundaţii la scară naţională, ci sunt acele ploi care îşi manifestă apariţia pe anumite zone de la 50 până la 150 litri pe metru pătrat care cad într-un interval de timp foarte scurt şi nu există capacitate de absorbţie a solului a acestor ape, care clar că formează torente şi în zonele neamenajate produc torente. Mai ales în zonele în amonte ploile produc multe daune.

- Sunt românii educaţi pentru mediu ?
Trebuie spus că anul acesta derulăm un proiect "Milioane de oameni, milioane de copaci", prin care au fost plantaţi 50.000 de arbori. La nivelul educaţiei s-au implicat foarte mult organizaţiile neguvernamentale care au primit şi finanţări din partea statului. Faţă de vecinii noştri vestici, ne comportăm iresponsabil prin gesturile zilnice pe care le facem. Şi aceste gesturi zilnice sunt importante. Înainte de '89 am învăţat că totul e perfect în România, ceea ce acum nu este adevărat.

Zilnic poluăm aerul, solul şi apa. N-avem infrastuctură pentru limitarea poluării aerului, pentru limitarea zgomotului, pentru eliminarea deşeurilor periculoase.
Nu există, din păcate, o educaţie pe mediu. Există numai organizaţiile neguvernamentale care fac acţiuni pentru protejarea mediului şi au programe de educare a cetăţenilor pe probleme de mediu. Există şi un manual pentru educaţie în judeţul Bihor.

- Cât de mult ştiu românii despre achiziţiile verzi?
Aproape nimic, dar nu pentru că nu ar fi auzit despre aşa ceva, ci pentru că nu dau importanţă acestui aspect.

- Cum ar trebui să se comporte un român pentru a proteja mediul?
În primul rând, să se îngrijească de deşeurile pe care le produce şi să nu le arunce oriunde. Chiar dacă nu este dezvoltat un sistem de colectare în localitate, să încerce să nu le arunce pe stradă. Deşeurile sunt colectate în mare parte la grămadă, şi nu selectiv, dar aşa se întâmplă şi în Europa. La blocurile unde gunoiul se aruncă la ghenă e mai greu să selectezi deşeurile.

Până în 2017 va trebui totuşi să colectăm deşeurile selectiv, chiar dacă în prezent e mai greu.În ţară sunt totuşi 41 de localităţi, unde există diferite tipuri de proiecte pentru selectivitatea deşeurilor.

Revenind la comportamentul românului faţă de mediu… Ar trebui să ne gândim dacă folosim curentul electric când trebuie. Să nu mergem întotdeauna cu maşina. Să montăm o fosă septică, atunci când ne construim o casă în zona urbană sau rurală. Aproape tot ce facem are şi conotaţii legate de mediu.

Attilla Korody şi-a început cariera politică în liceu

Attilla Korody (foto) este absolvent al Universităţii Politehnice din Bucureşti, secţia inginerie economică în limba germană. După ce a devenit inginer, actualul ministru a mai urmat Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative.

Până să ajungă ministru, Attilla Korody a fost secretar de stat la Ministerul Mediului timp de doi ani. Din 2005 până în 2007 a coordonat departamentul de integrare europeană. Cariera politică şi-a început-o încă din timpul liceului, când a fost ales vicepreşedinte responsabil cu membrii Uniunii Liceenilor Maghiari din România. Timp de un an, între 1994 şi 1995, a fost preşedinte al organizaţiei mai sus-amintite.