Ministerul Sănătăţii arde un milion de euro pe un spital inutil

de Sănătate Publică, iar spaţiile pentru pacienţi sunt improprii. "Modernizarea şi refuncţionalizarea" lor nu-şi mai au însă rostul, de vreme ce specialiştii spun că îngrijirile într-un

de Sănătate Publică, iar spaţiile pentru pacienţi sunt improprii. "Modernizarea şi refuncţionalizarea" lor nu-şi mai au însă rostul, de vreme ce specialiştii spun că îngrijirile într-un spital monodisciplinar, aşa cum este Spitalul de Arşi, nu sunt practice. "Experienţa a arătat că desfăşurarea unei astfel de activităţi într-un spital monodisciplinar nu este benefică pentru pacienţi, având în vedere că arsul este considerat cel mai complex pacient, având nevoie de consultaţii şi intervenţii din toate specialităţile medicale", crede prof. dr. Ioan Lascăr, preşedinte până în 2005 al Societăţii române de chirurgie plastică, microchirurgie reconstructivă. Conceptele moderne arată că ar fi nevoie de o unitate de terapie a arşilor la 2 milioane de locuitori, cu 5 maximum 10 paturi, dar cu dotare de ultimă oră. În ceea ce priveşte spaţiul, ar fi nevoie de 20 de metri pătraţi pentru fiecare bolnav, spaţiu de care Spitalul de Arşi nu dispune.

Măriri de sâni printre arsuri
La Arşi, pe holurile înguste, cu scările ştirbe, se foiesc zeci de oameni. Dincolo de o uşă firavă se află saloanele de la Terapia Intensivă. Nu sunt mai mari decât o bucătărie de bloc, dar, uneori, ajung să adăpostească şi câte patru pacienţi. Greu de crezut că atâţia oameni au suferit arsuri, mai ales că nu se văd semne pe piele. De fapt, aglomeraţia este creată de cei care vor operaţii estetice ieftine. Încă de la intrare, la camera de gardă, poţi găsi un rezident ce îţi oferă orice informaţie, de la costul intervenţiei chirurgicale până la numele unui medic disponibil să îţi împlinească visul de a arăta mai bine. Pentru o primă întâlnire cu medicul nu este nevoie să aştepţi şi nici măcar să ai programare. Medicul apare în doar câteva minute şi se pune la dispoziţia pacientului pentru o discuţie mai detaliată. Îţi dă chiar şi o listă de preţuri: un implant de păr - 200 de euro, un lifting facial - 300 de euro, iar o mărire de sâni, maximum 1.200 de euro, bucata, din care 300 onorariul.

Managerul nu discută cu presa
Managerul Spitalului de Arşi, Sorin Stegărescu, refuză să discute despre spital. Mai întâi ne-a transmis că ar exista un ordin de ministru care îl împiedică să dea anumite informaţii presei. Apoi, că are nevoie de acordul directorului Autorităţii de Sănătate Publică Bucureşti, deşi conf. dr. Adrian Neacşu a negat că ar fi nevoie de o astfel de decizie. Când l-am întrebat telefonic dacă ştie că medicii din spital cer onorariu pentru efectuarea operaţiilor estetice, a considerat că suntem obraznici. "Vă reclam la Clubul Român de Presă", a venit scurt răspunsul.

Operaţii estetice pe banii Asigurărilor
Pacienţii care îşi fac operaţii estetice în spitalele publice trebuie să-şi plătească operaţia, pentru că Asigurările nu decontează aceste intervenţii chirurgicale. Însă se mai întâmplă ca medicii să se înţeleagă cu pacienţii, astfel încât în acte este trecută o operaţie de reconstrucţie în loc de una plastică. "Pacientul vine la spital, se înţelege cu medicul şi se pune un alt diagnostic. În sala de operaţie se face, de fapt, operaţie estetică", ne-a declarat dr. Dan şerban, şeful Corpului de Control de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Modul în care acest lucru ar putea ieşi la iveală ar fi ca pe acelaşi cod numeric personal să se prezinte mai multe deconturi, spune preşedintele Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti, dr. Cristian Toma.