Ministerul Muncii din Israel a dat unda verde pentru importul de forta de munca

Anul acesta, circa 5.000 de vize de lucru sunt destinate muncitorilor romani

Exportul muncitorilor romani catre Israel a fost intrerupt acum doi ani, in urma unei decizii a guvernului israelian privind stoparea imigratiei. Autoritatile israeliene au luat aceasta masura datorita numarului mare de muncitori fara forme legale - circa 300.000. Vanatoarea emigrantilor ilegali a dat roade - in prezent se estimeaza ca au mai ramas neidentificati doar aproximativ 18.000. Ceilalti au fost expulzati in decursul celor doi ani sau au plecat de bunavoie, stiind ca daca sunt prinsi risca sa nu mai poata calca in Israel pana la adanci batraneti. "Curatenia" a incurcat insa afacerile patronilor israelieni, in special ale celor din constructii. Cu toate ca in Israel rata somajului este ridicata, muncitorii autohtoni nu accepta sa lucreze in constructii, considerand ca munca este prea grea pentru salariul primit. Pentru romani, insa, locurile de munca din Israel sunt mana cereasca. Un constructor primeste in Romania cateva milioane de lei pe luna, in timp ce in Israel leafa este de cel putin 1.000 de USD pe luna. Contractele se incheie pe o perioada de un an, cu posibilitatea de prelungire in cazul in care angajatorul este multumit de munca depusa. Roxana Prodan, presedinta ACORD - federatia patronala a firmelor care intermediaza plecarea muncitorilor in strainatate - spune ca, pentru acest an, Ministerul Muncii din Israel a aprobat circa 5.000 de vize de lucru pentru romani in constructii si industrie. Ea spera ca formalitatile pentru distribuirea acestor vize sa se incheie curand, astfel ca preselectiile in Romania sa poata incepe de luna viitoare. Totodata, spera ca atat patronii, cat si muncitorii sa nu mai aiba probleme cu autoritatile romane. Pana la decizia guvernului israelian de a opri importul de forta de munca, muncitorii romani selectati erau obligati sa-si faca analizele medicale si asigurarile de viata doar la anumite firme agreate de Oficiul pentru Migratia Fortei de Munca, in urma unui acord semnat intre aceasta institutie si Gyora Iahr, reprezentantul la acea vreme al Asociatiei Antreprenorilor si Constructorilor din Israel. Dupa scandalul izbucnit, conducerea Asociatiei i-a retras lui Gyora Iahr imputernicirea de a o mai reprezenta in Romania.
Desi sunt prevazute de Codul Muncii
Agentiile de munca temporara - mecanisme antisomaj neglijate de trei ani de Romania
Imediat dupa ce a intrat in vigoare actualul Cod al Muncii, angajatorii s-au plans Ministerului Muncii ca noile contracte prevazute de acesta nu sunt suficient de flexibile. A ajuns antologica problema directorilor de teatru privind angajarea legala a figurantilor care duc tava. Codul Muncii permite angajarea temporara si angajarea cu timp partial, dar in cazul activitatilor sezoniere sau al celor ocazionale birocratia este incredibil de mare. De pilda, functionarii unei societati comerciale care doreste sa-si promoveze un produs si pentru aceasta are nevoie pentru o saptamana de cativa studenti au de furca cel putin o luna cu incheierea contractelor de munca pe perioada determinata si inregistrarea lor la inspectoratele teritoriale de munca. Solutia oferita de Ministerul Muncii angajatorilor revoltati a fost infiintarea agentilor de munca temporara prevazuti de Codul Muncii. Din pacate, acestia nu exista nici in prezent, deoarece ministerul a "uitat", de mai bine de trei ani, sa elaboreze normele de functionare.
Avantaje si pentru angajatori, si pentru salariati
Agentul de munca temporara reprezinta acea firma care identifica atat persoanele aflate in cautarea unui loc de munca - "prestator de munca temporara" - cat si societatile care au nevoie de forta de munca pe termen scurt - "utilizator de munca temporara" - si incheie contracte cu ambele parti. Companiile apeleaza in general la un agent de munca temporara pentru inlocuirea unui salariat al carui contract de munca este suspendat, pentru prestarea unor activitati cu caracter sezonier sau a unor activitati ocazionale. Astfel, utilizatorul elimina timpul pierdut si costurile legate de selectia personalului si nu mai are grija incheierii contractelor individuale de munca si inregistrarea acestora. De cealalta parte, muncitorul este avantajat pentru ca, in perioada care trece de la o angajare la alta, nu este abandonat, ci beneficiaza de serviciile unei agentii specializate care il va plasa intr-un alt loc de munca. Astfel, muncitorul conteaza pe o succesiune de angajari, proces care poate echivala sau cel putin se poate apropia de continuitatea unei angajari permanente.
Peste 20.000 de romani ar vrea sa se angajeze temporar
Codul Muncii stabileste egalitatea de tratament salarial, la functie egala, intre muncitorii temporari si cei angajati pe posturi fixe, in intreprinderea utilizatoare. Prin retributie se intelege, in afara salariului de baza, orice alta indemnizatie aferenta datorata muncitorului temporar, in forma directa sau indirecta, atat in natura, cat si in numerar. Un studiu al analistilor grupului Adecco indica faptul ca in Romania peste 20.000 de persoane ar putea incheia cel putin un contract de munca temporara in urmatorii doi ani.
Munca temporara - in crestere in tarile europene
Comisia Europeana a recomandat statelor membre ca obiective prioritare cresterea ratei ocuparii fortei de munca, de la 60 la suta la 70 la suta, si reducerea ratei somajului, de la 8 la suta la 4 la suta, pana in 2010. Spre comparatie, in Romania, rata ocuparii fortei de munca este de 50 la suta, iar rata somajului este de circa 6 la suta, dar aceste cifre sunt puse sub semnul intrebarii in ultimul raport de tara al Comisiei Europene, deoarece statisticile nu iau in considerare economia subterana si migratia masiva a fortei de munca. Pentru scaderea ratei somajului, Comisia Europeana recomanda o mai buna exploatare a agentilor de munca temporara, care aduc flexibilitate pietei fortei de munca. In 2003, aproximativ 2 milioane de persoane erau angajate cu contracte de munca temporara, reprezentand 1 la suta din totalul salariatilor din UE.
Legislatia europeana in privinta agentilor de munca temporara
Un studiu al analistilor grupului Adecco arata ca, in Germania, munca temporara este in vigoare din 1972 si este reglementata printr-o lege considerata a fi cea mai severa dintre cele in vigoare in statele europene. Conform acesteia, prestatorii sunt angajati cu contract de munca pe perioada nedeterminata la agentii de munca temporara si primesc salariu indiferent daca lucreaza pentru un utilizator sau nu. Salariul unui angajat temporar nu poate fi mai mic decat cel al angajatului permanent al utilizatorului. Elvetia, Olanda si Marea Britanie au norme mult mai liberale. In aceste tari nu este prevazuta vreo norma privind salarizarea angajatului temporar sau durata contractului. In Olanda singura interdictie impusa de lege se refera la imposibilitatea inlocuirii muncitorilor care se gasesc in greva. Intre rigiditatea Germaniei si liberalismul Marii Britanii se situeaza legislatiile Frantiei, Spaniei, Belgiei si Italiei, care prevad obtinerea unei autorizatiei ministeriale pentru functionarea agentilor de munca temporara, varsamant de capital cu titlu de garantie, clauze contractuale si numeroase prevederi care privesc protectia muncitorului. In toate aceste tari este prevazuta obligativitatea salarizarii muncitorilor temporari la acelasi nivel cu cei angajati pe perioada nedeterminata, iar agentii de munca temporara trebuie sa asigure cursuri gratuite de formare profesionala prestatorilor.