Un secretar de stat din Ministerul Mediului din Ungaria va monitoriza elaborarea studiului de impact al viitoarei exploatari din Rosia Montana

Ministrul Mediului din Romania nici macar nu a coborat din masina ca sa vada ce presupune viitorul proiect

Ieri, la Rosia Montana, erau asteptati ministrii Mediului din Ungaria si Romania, in fruntea unei delegatii impresionante - 4 specialisti din ministerul ungar, doi reprezentanti ai Consiliului National de Mediu din Ungaria, secretarul Confederatiei Maghiare a Patronilor si Industriasilor, oficiali romani. In afara de ziaristi si autoritatile locale, pe strazile comunei nu era nici tipenie de om. Delegatia a ajuns cu o intarziere de aproape o ora si a intrat in pas alergator pe poarta companiei miniere de stat - Rosia Min, filiala Minvest Deva. Ce cauta ministrul Mediului din Ungaria la compania de stat? "Domnia sa a inteles ca la Rosia Montana a inceput exploatarea zacamantului aurifer prin cianurare si l-am adus sa vada ca nu este asa", ne explica ministrul roman al Mediului, Speranta Ianculescu. Oficialilor maghiari li se povesteste istoria mineritului din Apuseni si sunt invitati sa intre in galeriile romane. Ies gafaind si se opresc in poarta companiei sa explice motivul vizitei in Romania. "Minele pe care le-am vizitat sunt niste amintiri foarte importante. Se vede ca exploatarea miniera a convietuit timp de 2000 de ani in prietenie cu natura, fara sa o afecteze. Noul proiect insa prezinta anumite riscuri care pot fi eliminate, dar numai cu o interventie financiara foarte mare. Avand in vedere accidentul din 2000 de la Baia Mare, suntem ingrijorati de posibilitatea unei contaminari a apelor cu cianuri. Guvernul maghiar s-ar bucura daca aceasta investitie nu s-ar face, pentru ca s-ar elimina complet orice risc. Daca totusi se va realiza, oferim ajutorul expertilor nostri in elaborarea unui studiu privind protectia mediului", a declarat Miklos Persanyi, ministrul maghiar al Mediului. Conform informatiilor sale, proiectul de la Rosia Montana presupune o concentratie de cianuri de 50 miligrame pe litru, iar un eventual accident ar afecta circa 400 de kilometri de curs de apa, existand astfel posibilitatea ca cianura scursa sa afecteze fauna si flora Tisei. Ministrul maghiar sustine ca datele care i-au starnit ingrijorarea au fost culese din studii ale unor institute americane si europene. Singura sursa clara pe care a indicat-o a fost insa site-ul unei organizatii neguvernamentale americane - Center for Science in Public Participation. De pe site-ul cu pricina am aflat ca centrul "acorda asistenta tehnica ONG-urilor si aborigenilor", iar studiul despre riscurile viitoarei exploatari este intocmit de Asociatia Alburnus Maior din Rosia Montana, structura ce si-a facut un crez din lupta impotriva exploatarii. In ceea ce o priveste pe ministra noastra, dumneaei ne-a declarat ca nu stie nimic despre planurile viitoarei exploatari, nici de bine, nici de rau. Asteapta ca specialistii Rosia Gold Corporation sa-i inainteze un studiu de fezabilitate si, dupa estimarile ei, dupa doi-trei ani de studiu se va pronunta asupra calitatii proiectului. De altfel, Speranta Ianculescu nu stie nimic nici despre limita admisa de Uniunea Europeana privind concentratia de cianuri din viitorul lac de decantare, asa cum nu stie nici cat va costa refacerea mediului in urma exploatarii de cupru de langa Rosia sau cat va dura acest proiect. La ultimele doua probleme a raspuns nu stiu cu seninatate ministrului ungar, la primele doua a raspuns ziaristilor. Prima vizita a ministrului roman in zona a fost facuta cu doar doua zile inaintea sosirii delegatiei maghiare. Dupa miniconferinta de presa din gura minelor romane, delegatia a plecat spre Cariera Cetate, unde se desfasoara in prezent exploatarea companiei de stat Rosia Min. Cand a vazut craterele in munte si baltile de ape acide de culoare rosiatica, ministrul ungar a renuntat sa mai vorbeasca despre extragerea aurului facuta in prietenie cu natura. Un specialist al Rosia Gold Corporation i-a explicat ca viitoarea exploatare se va desfasura in acelasi perimetru cu cea actuala, asa ca nu se poate vorbi de stricaciuni suplimentare. In plus, compania va asigura epurarea apelor acide din zona, proiect foarte costisitor. Ministrul ungar si-a exprimat dorinta de a merge la sediul companiei pentru a afla mai multe amanunte despre siguranta proiectului de exploatare a aurului prin cianuri. Propunerea sa a fost respinsa insa de autoritatile romanesti in frunte cu ministra, pe motive foarte importante, precum ora inaintata si rezervarea facuta la un restaurant. In fine, dupa negocieri prelungite, delegatia maghiara a revenit in Rosia Montana. Oficialii romani nici macar nu s-au deranjat sa se desprinda de portierele masinilor pentru a vedea ce propune compania romano-canadiana spre a diminua cat mai mult posibil probabilitatea contaminarii mediului cu cianuri. Conform specialistilor Rosia Gold Corporation, concentratia cianurilor in viitorul iaz de decantare va fi de 10-15 miligrame pe litru, mult sub limita admisa de legislatia europeana, care vorbeste de 50 de miligrame pe litru. Ministrul ungar l-a desemnat pe secretarul de stat Robert Rakics sa mentina legatura cu specialistii companiei in privinta studiului de impact asupra mediului. Probabil, ministrul roman se va informa, ulterior, de la cel maghiar.