Ministerul Justitiei ramane fara obiectul muncii

Sunt inlaturati toti factorii externi de imixtiune asupra sistemului judiciar

La sfarsitul saptamanii trecute, pe pagina web a Ministerului Justitiei a fost publicat proiectul de lege privind Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), act normativ insistent solicitat de catre Uniunea Europeana si care - asa cum a anuntat ministrul Cristian Diaconescu - face parte dintr-un pachet legislativ menit sa consolideze independenta Justitiei. Acest pachet legislativ - care include Legea privind organizarea judiciara si Statutul Magistratilor - trebuie adoptat de Parlament pana in luna iunie a.c., aceasta fiind o conditie esentiala pentru incheierea capitolului 24 - "Justitie si Afaceri Interne".
Puterea politica va putea controla doar doi membri ai CSM
Presupunand ca proiectul de lege va fi adoptat de Parlament in varianta propusa de Ministerul Justitiei, membrii CSM vor fi alesi democratic in adunarile generale ale judecatorilor si procurorilor. Cu alte cuvinte, daca acestia vor vota persoane competente si cu o tinuta morala de necontestat, lucrurile vor merge bine in Justitie, iar daca vor alege dupa criterii si interese de gasca, atunci lucrurile vor merge mai rau decat acum, pentru ca societatea civila si puterea politica nu vor avea nici o parghie de control asupra activitatii CSM. CSM va fi alcatuit din 19 membri: 9 judecatori, 5 procurori, 2 reprezentanti ai societatii civile si 3 membri de drept, respectiv presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ), procurorul general al Parchetului de pe langa ICCJ si ministrul Justitiei. Asa cum am precizat mai sus, membrii CSM vor fi alesi in adunarile generale ale judecatorilor si procurorilor, lista cu cei alesi fiind validata de plenul Senatului. Se inlatura astfel prevederea din legea actuala conform careia candidatii erau audiati de Comisia juridica a Senatului, ceea ce reprezenta un filtru prin care puterea politica putea respinge anumiti candidati incomozi. Totusi, Comisia juridica a Senatului va avea controlul asupra a doi membri din CSM, respectiv candidatii societatii civile. Organizatiile apolitice constituite potrivit legii pot propune Biroului Permanent al Senatului cate un candidat - care trebuie sa fie specialist in domeniul Dreptului, dar sa nu fie membru al unui partid politic -, Comisia juridica fiind cea care va alege cei doi reprezentanti ai societatii civile. CSM va functiona ca un organ cu activitate permanenta, iar pe perioada mandatului (6 ani) membrii sai nu exercita activitatea de judecator sau procuror. CSM va fi condus de un presedinte si un vicepresedinte alesi pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reinnoit. In principiu, lucrarile CSM sunt publice, dar majoritatea membrilor poate hotari situatia in care sedintele sunt secrete. Din analiza atributiilor si a organizarii CSM rezulta ca, practic, Ministerul Justitiei va deveni o institutie existenta doar pe hartie, acesta ramanand fara obiectul muncii, inclusiv din punctul de vedere al administrarii Justitiei. Pentru exemplificare, enumeram cateva dintre atributiile CSM: propune numirea si eliberarea din functie a judecatorilor si procurorilor; propune numirea si revocarea din functie a presedintelui, vicepresedintelui si presedintilor de sectii ai ICCJ, a procurorului general al Parchetului de pe langa ICCJ si a procurorului general al PNA, precum si a adjunctilor acestora; dispune promovarea magistratilor in functiile de executie si de conducere; dispune suspendarea din functie a magistratilor; dispune organizarea concursului de promovare a magistratilor; numeste comisiile pentru evaluarea anuala a activitatii profesionale a magistratilor; stabileste si gestioneaza bugetul anual pentru toate instantele; propune infiintarea si desfiintarea prin lege a instantelor si Parchetelor; aproba statele de functii si statele de personal ale instantelor si Parchetelor; indeplineste rolul de instanta de judecata in domeniul raspunderii disciplinare a magistratilor etc. De precizat faptul ca in structura organizatorica a CSM apar si doua functii care, prin importanta, aproape rivalizeaza cu cea de ministru al Justitiei. Este vorba, in primul rand, de directorul Inspectiei Judiciare, ce functioneaza pe langa CSM si care are dreptul de a exercita actiunea disciplinara pentru judecatori si procurori, atributie pe care o are acum ministrul Justitiei si care va fi transferata unei persoane care nu va fi membru CSM, ci un simplu director. In al doilea rand, este vorba de secretarul general - tot o functie administrativa -, care va fi ales de plenul CSM pentru un mandat de 4 ani, cu posibilitatea reinvestirii. Acest secretar general va conduce aparatul CSM, va numi personalul de executie si ar putea fi chiar ordonator de credite in cazul in care presedintele CSM ii deleaga aceasta atributie. Pe perioada mandatului, presedintele si vicepresedintele CSM vor avea o indemnizatie lunara egala cu cea a functiilor similare de la ICCJ, iar membrii simpli - indemnizatie egala cu cea a unui judecator de la ICCJ. Functionarii publici si personalul contractual din aparatul CSM vor fi salarizati potrivit dispozitiilor legale aplicabile aparatului Guvernului. Numarul de posturi necesar functionarii aparatului CSM va fi stabilit printr-o hotarare a plenului acestuia. Conform acestui proiect de lege, autoritatea judecatoreasca va fi organizata ca un "stat in stat": conducere colegiala formata doar din magistrati, buget propriu stabilit si gestionat, fara imixtiuni politice, aparat de lucru distinct de cel al Ministerului Justitiei, salarizare la nivel de demnitari etc. Pentru magistratii si sistemul judiciar din Romania, aceasta lege este un test, o adevarata provocare: acum vor putea sa arate daca sunt in stare sa se conduca, sa se organizeze singuri si sa arate daca deficientele de pana acum s-au datorat sau nu puterii politice.