"Ministerul Educaţiei ne scoate de pe harta ştiinţifică a lumii"

La presiunea imorală a sindicatelor, ministrul educaţiei, Mihail Hărdău, a simplificat criteriile de acordare a titlurilor universitare. Participarea la granturi de cercetare internaţionale sau

La presiunea imorală a sindicatelor, ministrul educaţiei, Mihail Hărdău, a simplificat criteriile de acordare a titlurilor universitare. Participarea la granturi de cercetare internaţionale sau publicarea de articole în reviste internaţionale de prestigiu nu mai sunt condiţii de bază pentru obţinerea titlului de conferenţiar universitar, profesor universitar şi cercetător ştiinţific, gradul I sau II. Fostul ministru al educaţiei Mircea Miclea, care şi-a văzut ordinul făcut ferfeniţă de un coleg de partid, ne-a vorbit despre impactul catastrofal al actelor normative modificate de Hărdău.
- Ce efecte va avea asupra sistemului de învăţământ şi asupra cercetării simplificarea procedurilor de obţinere a titlurilor universitare?
- S-a făcut un pas înapoi în privinţa calităţii. Criteriile pe care le-am impus în timpul mandatului meu nu le-am făcut pentru a face viaţa grea unor oameni, ci pentru că am avut două raţiuni foarte clare. Prima a fost că rata de recuperare a fondurilor noastre de cercetare este de 18%, ceea ce este foarte puţin. Astfel, România, o ţară săracă, subvenţionează cercetarea din celelalte ţări. Ca să creşti rata de recuperare, trebuie să-i împingi pe oameni să facă granturi, pentru că, dacă nu fac granturi de cercetare şi dacă nu intră în echipe internaţionale de cercetare, nu va creşte rata de recuperare a fondurilor. De aceea am pus clar criteriul acesta de granturi şi de participare la cercetări internaţionale. A doua raţiune a fost determinată de vizibilitatea noastră ştiinţifică. Comisia Europeană a dat, în 2004, publicităţii un raport foarte clar, care arată că România este pe penultimul loc la producţia ştiinţifică. Sub noi mai e Malta. Pentru a creşte vizibilitatea ştiinţifică, era obligatoriu să punem drept criteriu de promovare publicarea în reviste indexate ISI sau în reviste din bazele de cercetare internaţionale. Aceste noi dispoziţii ale ministrului Hărdău va scădea rata de recuperare a fondurilor noastre, va defavoriza creşterea vizibilităţii ştiinţifice internaţionale a României.
- Cine a făcut presiuni, alături de sindicate, pentru anularea ordinelor date de dumneavoastră?
- Atât în perioada mandatului meu, cât şi după, au fost presiuni din partea Academiei Române. Mulţi dintre cei care sunt în Academie au o listă de lucrări ştiinţifice foarte subţire. În plus, erau deranjaţi de faptul că am încercat să întineresc conducătorii de doctorat şi astfel îşi pierdeau monopolul.
- În calitate de coleg de partid, v-a consultat ministrul Hărdău înainte de a modifica ordinele privind promovarea universitară?
- Nu am vorbit cu ministrul Hărdău. Am spus la începutul mandatului domniei sale că nu este bine să facă rabat de la aceste criterii, dar dânsul a luat deciziile pe care le-a socotit de cuviinţă.

Conducerea ministerului zero articole ştiinţifice cotate ISI
Reprezentanţii Edu Cer dezvăluie că "mai mult de 60% din membrii Consiliului Naţional al Cercetării ştiinţifice din Învăţământul Superior, adică cercetătorii de
premiere league
, agreaţi de MEdC, nu au nicio publicaţie cotată ISI în perioada 1994-2005". Potrivit informaţiilor Edu Cer, ministrul Hărdău are un singur articol în revistă cotată ISI, Dumitru Miron, secretar de stat pentru învăţământ superior şi profesor la ASE, zero articole ISI, Anton Anton, secretar de stat MEdC pentru Cercetare, zero articole, Jozsef Koto, secretar de stat MEdC, zero articole, Adrian Gorun, secretar general MEdC, zero articole ISI.