Ministerul Culturii, între + şi –

La sfârşit de mandat, Adrian Iorgulescu, succesorul Monei Muscă la conducerea MCC, vorbeşte despre eşecurile şi realizările sale din perioada 2005-2008. Adrian Iorgulescu spunea la începutul mandatului său că se va ocupa în mod deosebit de două proiecte care “pot fi realizate relativ uşor”: finalizarea sediului Bibliotecii Naţionale şi atribuirea unei dimensiuni culturale centrului istoric al Bucureştiului. Însă promisiunile

Biblioteca Naţională a fost marea provocare a mandatului actualului ministru. În instituţia-mamut s-au scurs înainte de revoluţie 45 de milioane de euro şi încă 15 milioane după 1990. După 20 de ani de investiţii păguboase, Adrian Iorgulescu promitea în 2006 că va face ordine la Bibliotecă.

A destituit întreaga conducere, în frunte cu directorul Dan Erceanu şi a promis că va tăia panglica de inaugurare în 33 de luni, adică în mai 2009. În noiembrie 2008, însă, lucrurile stau cu totul diferit. Deşi s-a anunţat cu surle şi trâmbiţe o investiţie de încă 70 de milioane de euro, lucrările de construcţie nici măcar nu au început, iar termenul de finalizare a lucrărilor a fost amânat pentru mandatul viitorului ministru, în 2011. „Au fost mereu contestaţii peste contestaţii.

Toate aceste lucruri tărăgănează începerea reconstrucţiei. Legislaţia este foarte greoaie, iar întârzierile sunt fantastice”, ne-a declarat Iorgulescu.

Ce a mai rămas nefăcut

Un alt proiect gigant, intens mediatizat, este construirea unui mall cultural la Sala Palatului. Potrivit ministrului Culturii, întregul proiect de reabilitare presupunea o investiţie de 70 de milioane de euro, cu un termen de finalizare până la ediţia din 2009 a Festivalului Enescu.

Realitatea contrazice, însă, promisiunile. Şi chiar ministrul Iorgulescu recunoaşte că lucrările vor începe abia după ediţia din 2009 a festivalului, dar nu ştie dacă succesorul lui va continua aceste proiecte masive. Timp de trei ani, mandatul lui Iorgulescu a fost înţesat de greve, proteste, acuzaţii şi procese.

Au existat neînţelegeri cu RADEF – RomâniaFilm, cu directori de muzee, cu sindicate din instituţiile de spectacole, cu Ordinul Arhitecţilor sau cu funcţionari din MCC. Deşi recunoaşte că a avut parte de un mandat zbuciumat, Iorgulescu priveşte atacurile împotriva sa şi a ministerului cu „seninătate”, spunând că, deşi ministerul are zeci de procese în derulare, personal, el nu este implicat în niciunul. Cât despre centrul istoric al Bucureştiului, acesta zace încă sub moloz.

Iorgulescu răspunde acuzaţiilor

Verificarea programului „Sibiu-Capitală Culturală Europeană” (cântăreţul Florin Chilian şi Marius Şolea, consilier în MCC, au cerut Curţii de Conturi să cerceteze „ilegalităţile” de la minister: fraudarea banului public, fals şi uz de fals în achiziţia unor echipamente).

„Corpul de Control al Curţii de Conturi şi-a făcut treaba, iar în urma controlului nu s-a descoperit nimic. Într-adevăr, erau puse greşit nişte numere de înregistrare, dar de aici şi până la a spune că a existat vreun prejudiciu sau programul nu s-a desfăşurat corect, este o distanţă enormă”.

Achiziţii fără licitaţii (Politicianul Raluca Turcan a acuzat Ministerul Culturii că a cumpărat obiecte promoţionale fără a organiza licitaţii, încălcând legea, iar achiziţia a fost făcută printr-o firmă la care ministrul ar fi acţionar. O parte din cele 10.000 de volume de albume cu imagini din România şi peste 6.000 de CD-uri cu fotografii nu ar fi ajuns la destinatarii din străinătate): „Toate aceste acuze sunt nefondate şi penibile. Legea nu îmi permite să fiu acţionar. Iar materialele care promovau imaginea României în lume au ajuns la destinaţie şi am primit şi feed-back extern pozitiv”.

Grevă la Filarmonica „George Enescu” (membrii Orchestrei au protestat faţă de “diminuarea drastică şi nejustificată a salariilor personalului artistic”): „S-au rezolvat neînţelegerile printr-un act normativ. Conflictul a fost generat de modificarea Legii instituţiilor de spectacol. Din păcate, sunt două categorii de sindicate: unele care forţează să se facă cât mai repede aceste norme şi altele care cred că legea prezintă unele incoveniente. Din acest clivaj s-a ajuns în situaţia în care Filarmonica a rămas pentru luna septembrie cu salarii reduse deoarece n-am putut aplica la 1 septembrie normele”.

Proteste în stradă ale artiştilor (sindicatele au contestat normele stabilite de MCC privind angajarea, evaluarea şi salarizarea personalului din instituţiile de spectacole şi au organizat mai multe pichete în toată ţara. Ei au fost nemulţumiţi că în noua lege, directorii de teatre aveau puterea de a stabili şi salariile, şi că vor fi plătiţi în funcţie de performanţe): „Prin negocieri cu sindicatele am stins acest conflict. Dar cred că trebuie să aibă un rol şi Consiliul de conducere al instituţiei, în legătură cu retribuţia. Trebuie să se facă o departajare între cei care au spus toată viaţa două-trei replici pe scenă şi oamenii talentaţi şi valoroşi. Nu mai e ca în comunism că dacă ai 30 de ani de vechime trebuie să ai pensie mare, chiar dacă ai fost mediocru”.

Ordinul Arhitecţilor a ameninţat că dă în judecată MCC (Preşedintele Ordinului, Şerban Sturza, l-a acuzat pe Iorgulescu că instituţia pe care o conduce încearcă să se elibereze de sarcinile sale, micşorând numărul monumentelor istorice şi încercând să desfiinţeze zonele de protecţie): „Nu există niciun proces cu Ordinul Arhitecţilor pe această temă sau vreun litigiu referitor la clasarea sau declasarea unor monumente. S-a pus o singură problemă, la declasarea în regim de urgenţă. Într-adevăr, s-a emis un asemenea ordin care prevedea că monumentele care se găsesc în colaps pot să fie declasate. Toată discuţia, inclusiv cu Ordinul Arhitecţilor, a plecat de la clarificarea noţiunii de «colaps». La câteva zile, am dat un nou ordin în care am înlocuit formula colaps cu formula «acele clădiri care nu mai există fizic»”.

Dificultăţi de comunicare

„Cele mai mari neînţelegeri au fost cu sindicatul liber de la RADEF. România este ultima dintre fostele ţări comuniste unde sălile de cinema se află în administrarea unei instituţii centralizate, supradimensionate, RomâniaFilm – RADEF.

Conducerile succesive ale RADEF au închiriat cinematografele la preţuri de nimic unor patroni care le-au transformat în restaurante sau săli de jocuri, ori, pur şi simplu, le-au lăsat să se degradeze cu scopul vădit de a cumpăra spaţii în centrele marilor oraşe pentru a construi acolo te miri ce.

Potrivit principiului descentralizării, am iniţiat un act normativ care prevede trecerea cinematografelor în subordinea autorităţilor locale, cu păstrarea obiectului de activitate şi a personalului care îl deserveşte". - Adrian Iorgulescu

O atracţie pentru proiectele gigantice

Mihai Mihalcea, directorul Centrului Naţional al Dansului (CNDB), spune că deşi Ministerul Culturii a trecut printr-o serie de schimbări şi reformulări, iar colaborarea CNDB cu MCC a fost bună, instituţia rămâne încă „un aparat greoi şi nefuncţional, neadaptat la realităţile zilei.

Minusul cel mai mare însă este atracţia faţă de proiectele gigantice, în dauna iniţiativelor mai mici venite în special din partea entităţilor neinstituţionalizate. Ministerul susţine mai cu seamă acele entităţi mari şi mari consumatoare, care produc o activitate de multe ori mediocră, şi susţine cu neîncredere persoane fizice şi ONG-uri care, deseori, prin activitatea lor, aduc mai multe servicii publicului şi proiecte de o calitate superioară”, aminteşte Mihai Mihalcea.

La rândul său, Ion Caramitru, directorul Teatrului Naţional, afirmă că a fost mulţumit de activitatea actualului ministru şi i se pare un succes împrumutul de 250 de milioane de euro, prin care se vor reabilita monumentele istorice. Roxana Theodorescu, directorul Muzeului Naţional de Artă, mărturiseşte că a colaborat bine cu ministerul, care a fost coorganizator al unor expoziţii importante. (Victoria Anghelescu, Ioana Bogdan)

Cu ce se mândreşte Iorgulescu

Ministrul Culturii spune că programul „Sibiu-Capitală Europeană” este cel mai important proiect pe care l-a derulat vreodată MCC şi a fost considerat de participanţi unul dintre cele mai reuşite evenimente pe plan european. „Am introdus programul Promocult acum doi ani, care presupune inserţia culturii româneşti contemporane în ţările Uniunii Europene.

Am obţinut de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei 250 de milioane de euro, care vizează reabilitarea şi modernizarea tuturor instituţiilor fundamentale ale ţării”, a continuat Iorgulescu. Pe lista realizărilor, el a mai amintit proiectul „Aşezăminte culturale din mediul rural şi mic urban”, prin care s-au propus repararea şi construirea unui număr important de cămine culturale, case de cultură, biblioteci. „Am făcut două festivaluri Enescu. Am pus la punct şi ediţia de peste un an. Iar unul dintre cele mai importante programe începute în timpul mandatului meu este digitalizarea culturii româneşti”.

Promisiuni lăsate moştenire

„Mi-aş fi dorit mult să văd, în actualul meu mandat de ministru, încheierea lucrărilor de reabilitare la o serie de obiective emblematice pentru cultura română: Muzeul Naţional de Istorie al României, Teatrul Naţional din Bucureşti, Palatul Culturii din Iaşi, Muzeul Ţăranului Român, Biblioteca Naţională a României.

Premise favorabile au fost, voinţă politică a existat, surse de finanţare s-au găsit, graţie împrumutului de la BDCE. Am înfiinţat Unitatea de Management al Proiectului, menită să se ocupe de aplicarea acestui program.

Cu toţii am subestimat însă hăţişul de proceduri, avize, licitaţii, contestaţii, acţionări în justiţie între participanţii la competiţia pentru adjudecarea contractelor. Coroborate, toate acestea au blocat, practic, începutul lucrărilor. Regret că până la această oră nu am reuşit să modificăm, aşa cum am promis, legea sponsorizării şi că nu avem încă o lege a arhivelor”, a precizat Iorgulescu.