"Minele de aur" ale Hunedoarei

Sute de peşteri şi caverne din Valea Jiului sunt imposibil de vizitat, în lipsa unor investiţii turistice minime ale autorităţilor. Specialiştii spun că problema cea mai mare a acestor

Sute de peşteri şi caverne din Valea Jiului sunt imposibil de vizitat, în lipsa unor investiţii turistice minime ale autorităţilor.

Specialiştii spun că problema cea mai mare a acestor peşteri, tuneluri şi caverne este că sunt inundate şi pline de guano (n.r. - unul dintre cele mai scumpe îngrăşăminte organice naturale) provenit de la familiile de lilieci care le populează. Cavităţile subterane ar putea fi însă decolmatate şi deschise turismului, iar cantităţile de guano rezultate ar putea fi exploatate de autorităţi.

Valea Jiului este o regiune relativ nedescoperită. Aici încă mai pot fi găsite peşteri neexplorate, dar şi trasee montane virgine. Aspectul lor se apropie cel mai mult de ceea ce un turist aşteaptă de la o peşteră, respectiv decorul cu stalactite şi stalagmite.

Cu investiţii nu foarte mari, avenele, tavernele şi peşterile pot deveni o atracţie pentru turişti, în condiţiile în care autorităţile locale ar avea ca obiectiv transformarea zonei într-un paradis turistic ca alternativă la minerit.

Nu există nici măcar o broşură turistică

Autorităţile locale nu profită de bogăţiile zonei, iar zeci de peşteri de o frumuseţe rară au fost lăsate de izbelişte. Sorin Csaki, unul dintre pasionaţii de speologie din Valea Jiului, a cercetat o mare parte din peşterile, avenele şi tunelurile din munţii care înconjoară zona şi spune că reabilitarea şi introducerea lor într-un circuit turistic s-ar putea realiza fără prea mari eforturi din partea autorităţilor locale.

"Sunt o mulţime de peşteri în această zonă care stârnesc interesul turiştilor. Din păcate, nici măcar o broşură care să le cuprindă pe cele cunoscute nu există. Acestea ar putea fi introduse în circuitul turistic dacă s-ar dori. Este păcat să nu exploatăm aceste bogăţii. Doar Peştera Bolii a fost reintrodusă în circuitul turistic, dar prin muncă voluntară de către Asociaţia Petro Aqua", spune Sorin Csaki.

Mai mult, cantităţile de guano ar putea fi şi ele exploatate de autorităţile locale în serele proprii. "Sunt foarte multe peşteri colmatate, iar pământul din peşteră conţine guano, cel mai bun îngrăşământ natural. Sub supravegherea atentă a specialiştilor, primarii din Valea Jiului şi-ar putea trimite oamenii să strângă acest îngrăşământ cât să decolmatăm peştera şi să o amenajăm.

Îl pot folosi în serele pe care primăriile le au, pentru că la Petrila, spre exemplu, primăria aduce pământ din Braşov şi de pe la Codlea pentru sere", spune Cătălin Popa, un alt explorator al reliefului carstic din zona Văii Jiului.

Noi promisiuni din partea primăriei

Edilii din Valea Jiului susţin că introducerea acestor peşteri în circuitul turistic s-a putea face abia după identificarea şi catalogarea lor de către specialişti. "Peşterile ar trebui să fie aproape de căile de acces. La prima întâlnire cu primarii din Valea Jiului vom lua în calcul un proiect de colaborare privind peşterile, dar mai avem nevoie şi de analiza specialiştilor în materie", a declarat primarul municipiului Petroşani, Tiberiu Iacob Ridzi.