Minciuni statistice: rata şomajului

Numărul şomerilor înregistraţi la oficiile de muncă e mai mic decât cel real

Aproape 300.000 de şomeri lipsesc din registrele Agenţiei Naţionale de Ocupare a Forţei de Muncă.

Câţi şomeri sunt în România? Dacă ar fi să dăm crezare datelor Agenţiei Naţionale de Ocupare a Forţei de Muncă (ANOFM), rata şomajului a fost luna trecută de 4,8%, numărul celor fără loc de muncă fiind contabilizat la 437.811.  În această situaţie, o comparaţie cu Spania, de pildă, care are o rată a şomajului declarată de peste 20% ar putea să ne dea impresia că la noi e mult mai bine. Aşa o fi, dacă nu acordăm atenţie faptului că Spania calculează rata şomajului după standarde europene.

De altfel, în România, de fiecare dată când a venit vorba despre rata şomajului, oficialităţile au preferat-o până acum pe cea livrată de ANOFM şi nu pe cea calculată după metodologia Biroului Internaţional al Muncii (BIM). Într-o declaraţie făcută la începutul lui iunie, premierul Emil Boc, pe atunci interimar la Ministerul Muncii, spunea că rata şomajului în luna mai a scăzut la 4,9%, fiind cu 0,44 puncte procentuale mai redusă faţă de luna anterioară.

De la simplu la aproape dublu

Succesorul lui Boc la şefia Ministerului Muncii, Sebastian Lăzăroiu, declara pe 15 iulie: „În momentul acesta, rata şomajului e de 4,8% şi e în scădere". Zilele trecute, Silviu Bian, şeful ANOFM, vorbind despre rata şomajului estima că nu va depăşi 5% în acest an. După standardele europene însă, România are o rată a şomajului aproape dublă faţă de cea la care fac referire oficialităţile. Astfel, pentru aceeaşi perioadă citată mai sus, respectiv luna august 2011, rata şomajului raportată de Eurostat (Oficiul European de Statistică) pentru România a fost de 7,1%, în uşoară scădere faţă de 7,3% înregistrată atât în iunie, cât şi în iulie.

Diferenţa dintre cele două cifre oficiale provine din metodele de calcul diferite. Astfel, toate ţările din Uniunea Europeană calculează rata şomajului după metodologia BIM, care presupune o cercetare statistică în gospodării. Un şomer în accepţiunea BIM trebuie să îndeplinească simultan trei condiţii: să aibă între 15 şi 74 de ani, fără loc de muncă, dar care a căutat să se angajeze în ultimele patru săptămâni. Rata şomajului după metoda BIM arată ponderea persoanelor fără loc de muncă în totalul populaţiei active, care e în România de aproape 10 milioane de persoane.

Potrivit lui Vladimir Alexandrescu, consilier de presă la Institutul Naţional de Statistică, România a început din această vară să raporteze lunar la Eurostat rata şomajului BIM. „Până în acel moment făceam raportările o dată la trei luni şi rămăsesem singura ţară din UE care proceda aşa", a explicat Alexandrescu. ANOFM calculează rata şomajului potrivit Legii nr. 76 din 2002, conform intrărilor şi ieşirilor lunare din baza de date raportate la populaţia activă.

Cum e legea românească

„În datele furnizate lunar de către ANOFM nu sunt cuprinse persoanele care nu sunt înregistrate la agenţiile de ocupare, nici cele care au terminat perioada în care au primit forma de protecţie socială (indemnizaţia de şomaj care se acordă maximum un an - n.r.) şi, ulterior, au ieşit din evidenţele agenţiilor respective", a spus Liliana Bogdan, şef de serviciu la ANOFM. Rata şomajului ANOFM serveşte, în principal, dimensionării sumelor necesare pentru plata ajutoarelor de şomaj.

Rugată să facă o declaraţie legată de acest subiect, ministrul Muncii, Sulfina Barbu, a declarat că este important să ţinem cont şi de datele prezentate de INS. „Vom prezenta şi explica ambele cifre: şomajul înregistrat şi şomajul raportat de INS. Ministerul Muncii consideră că este esenţial să respectăm procedurile europene şi să raportăm permanent la Eurostat ambele cifre", a spus ea.

Cifre

Potrivit Eurostat, România a avut în 2010 o rată a şomajului care a variat în jurul valorii de 7%, situaţie care s-a menţinut şi în 2011.