Miloşevici a evadat, nejudecat, pe lumea cealaltă

regretele preşedintelui TPI că nu a reuşit să-l condamne pentru crimele de război săvârşite. Cauza morţii lui Miloşevici, care a iscat o serie de speculaţii, una dintre ele fiind

regretele preşedintelui TPI că nu a reuşit să-l condamne pentru crimele de război săvârşite. Cauza morţii lui Miloşevici, care a iscat o serie de speculaţii, una dintre ele fiind sinuciderea, va fi stabilită în urma autopsiei. Deşi TPI a declarat că "nu are nimic să-şi reproşeze", instanţa de la Haga se confruntă deja cu cel de-al patrulea deces în rândul deţinuţilor săi. Zilele trecute, fostul lider al sârbilor din Croaţia Milan Babici s-a sinucis.

Cariera unui despot
Slobodan Miloşevici şi-a început cariera politică în 1984, la vârsta de 43 de ani. l 1987: Pe atunci lider al Ligii Comuniştilor, devine preşedinte al Serbiei în urma demisiei impuse a liderului Ivan Stambolici. l 1989: Greva generală a albanezilor, care protestau faţă de proiectul Belgradului de a suprima autonomia provinciei Kosovo, a fost înăbuşită sângeros: 23 de albanezi au fost ucişi. Serbia desfiinţează autonomia provinciilor Kosovo şi Voivodina, acordată de Tito în 1974. l 1990: Miloşevici lansează proiectul de unire a tuturor sârbilor într-un singur stat. l 1991: Slovenia şi Croaţia îşi proclamă independenţa. În Slovenia se declanşează ostilităţi între armata iugoslavă şi forţele slovene. l 1992: Se recunoaşte independenţa Sloveniei şi Croaţiei. Apoi, prin Acordul de la Washington, se legitimează două entităţi, în Bosnia - Republica Srpska şi Federaţia croato-musulmană. l 1995: Masacrul de la Srebreniţa, opt mii de morţi. În septembrie, NATO bombardează forţele sârbe din Bosnia. Două luni mai târziu, Miloşevici acceptă, la Dayton, planul internaţional de pace pentru Bosnia. l 1997: Miloşevici preia conducerea Republicii Federale Iugoslavia (Serbia şi Muntenegru). Un an mai târziu, forţele poliţiei şi armata intră în Kosovo. l 1999: NATO bombardează Serbia, iar forţele de la Belgrad se retrag din Kosovo. ONU şi NATO preiau controlul. l 2000: Opoziţia Democratică din Serbia (DOS) anunţă victoria candidatului său, Vojislav Koştuniţa. l 2001: Poliţia sârbă îl arestează pe Miloşevici. Este predat TPI de guvernul sârb. l 2002: Începerea procesului la Haga în care Miloşevici este acuzat de crime de război în conflictul din Croaţia, Bosnia şi Kosovo. l 2004-2005: Trei sute de zile de audieri şi 22 de suspendări ale procesului, Miloşevici invocând probleme grave de sănătate. l 2006: Al cincilea an al lui Miloşevici la TPI. Pe 11 martie, Haga îi anunţă decesul.

Arhitectul războaielor din Balcani
Procesul-fluviu de la Haga al lui Miloşevici a murit odată cu el, care era primul fost şef de stat judecat pentru crime de război împotriva umanităţii. Apoi, procesul lui era singurul prin care TPI acoperea războaiele din Croaţia, Bosnia şi Kosovo, Miloşevici aflându-se în centrul tuturor evenimentelor sângeroase din Balcani. Într-adevăr, rolul lui a fost unul de prim-plan în războaiele din Croaţia (1991-1995), Bosnia (1992-1995) şi Kosovo (1998-1999), care au avut cauze politice, culturale şi etnice. Au fost cele mai sângeroase conflicte armate de pe teritoriul european după a doua conflagraţie mondială, soldate cu sute de mii de morţi, milioane de refugiaţi şi uriaşe pagube materiale. Cel mai dureros şi mai tragic s-a dovedit războiul civil din Bosnia. ţara a fost pustiită, s-au consemnat masive deplasări de populaţie şi sute de mii de victime. Între acestea, masacrul de la Srebreniţa, când 8.000 de musulmani au murit, încă nu are elucidate cauzele, dar, din nou, numele lui a fost asociat cu al celei mai grave atrocităţi comise în Europa după 1945. De altfel, el e incriminat pentru 60 de capete de acuzare de crime de război şi crime împotriva umanităţii. Miloşevici a trimis tancurile la frontierele Sloveniei, declanşând un mic conflict. În martie 1992, după ce, la rândul său, Bosnia-Herţegovina s-a desprins din Iugoslavia, el a finanţat rebeliunea sârbilor din această ţară. În februarie 1998, a trimis trupe în Kosovo pentru a stopa răzmeriţa şi acţiunile albanezilor. Sigur nu se va şti niciodată adevărul despre aceste războaie, cine şi cum le-a stimulat. E cert că Miloşevici a fost recunoscut interlocutor pentru acordurile de la Dayton (1995), ca şi Franjo Tudjman (Croaţia) ori Alija Izetbegovici (Bosnia), dar în vreme ce aceştia au murit fără a fi acuzaţi de ceva, el a plătit toate oalele sparte. Din cauza poziţiei sale sfidătoare, la începutul anilor "90, Iugoslavia a fost supusă unui strict embargo internaţional. Despre acesta s-a zis că, îndeosebi în anii 1994-1995, sub guvernarea pesedistă de la Bucureşti, a fost încălcat în special prin Jimbolia. În schimb, în timpul războiului din Kosovo, România a sprijinit intervenţia NATO din 1999, înscriindu-se pe linia UE. Preşedintele român de atunci, Emil Constantinescu, a considerat intervenţia "necesară şi legitimă".

Reacţii: reproşuri, regrete, furie...
În timp ce reformiştii sârbi tac, presaţi de Occident să-l predea pe Ratko Mladici, radicalii şi socialiştii îi reproşează procurorului TPI Carla del Ponte moartea lui Miloşevici. "Tribunalul de la Haga l-a ucis, nepermiţându-i să primească tratament medical la Moscova, chiar dacă ştia ce probleme de sănătate avea", a declarat liderul Partidului Radical din Serbia, Aleksandar Vukici. "Consecinţele politice vor fi că noi, cei care luptăm împotriva celor care doresc distrugerea Serbiei, vom avea şi mai multe argumente", a declarat Vukici. Vojislav Koştuniţa, fost opozant al lui Miloşevici, a subliniat că, "la noi, obiceiul este ca, în aceste momente, divergenţele politice şi alte lucruri de acest gen să fie date la o parte". "Moartea lui Miloşevici în detenţie supune la grea încercare autoritatea morală a TPI", a declarat preşedintele uniunii Serbia-Muntenegru, Svetozar Marovici, exprimându-şi reticenţa asupra condiţiilor de detenţie. Presa sârbă titra, ieri, pe prima pagină: "Haga l-a ucis pe Miloşevici" şi "Asasinat!". "Suntem foarte trişti, dar şi mândri că el a fost preşedintele partidului nostru. A luptat pentru stat, pentru identitatea sârbilor şi pentru drepturile omului", spune Milici Mihajlovici, socialist din partidul lui Miloşevici. "Este clar că TPI este responsabil pentru moartea sa. Tribunalul a demonstrat că nu respectă drepturile omului", a adăugat el. Procurorul TPI face notă discordantă. Fără a exclude posibilitatea sinuciderii, Del Ponte a calificat moartea lui "o ultimă sfidare" la adresa justiţiei internaţionale. "Ca procuror, îmi dau seama că nu voi mai putea încheia cel mai important proces al vieţii mele. şase ani şi jumătate de muncă grea şi de renunţări au fost anulaţi. Ca reprezentant al miilor de victime care cer dreptate de ani de zile, acum mă trezesc că nu mai am nimic." Preşedintele Serbiei, Boris Tadici, a prezentat condoleanţe familiei lui Slobodan Miloşevici şi Partidului Socialist. Rusia a acuzat indirect TPI. "Din păcate, în pofida garanţiilor noastre, tribunalul nu a acceptat să-i ofere lui Miloşevici posibilitatea de a primi îngrijiri medicale în Rusia", a declarat ministerul de externe rus. În schimb, SUA au reiterat sprijinul faţă de TPI dorind poporului sârb "pace, securitate şi prosperitate". Mai radical, Richard Holbrooke, fostul negociator american pentru fosta Iugoslavie, a declarat că nu va vărsa nicio lacrimă pentru moartea lui Miloşevici, pe care l-a numit un "monstru".

Dezbinarea - moştenirea lăsată Serbiei
Decesul subit al lui Miloşevici riscă să provoace o intensificare a naţionalismului în Serbia, ţară al cărei premier a cerut "un raport detaliat" de la TPI, o instanţă considerată de numeroşi sârbi ca fiind responsabilă de moartea fostului preşedinte. Într-o societate caracterizată de victimizare şi suspiciuni faţă de Occident, moartea lui ar putea "sfâşia" ţara în două direcţii, într-un an crucial în care Serbia ar putea pierde Kosovo şi statul-partener Muntenegru. Guvernul de centru de la Belgrad va fi, acum, într-o situaţie şi mai delicată în faţa presiunilor UE de a-i preda TPI pe Ratko Mladici şi Radovan Karadzici. Alţi analişti sunt de părere că dispariţia lui Miloşevici va întoarce o pagină de istorie şi va uşura calea reconcilierii, a opţiunilor europene şi euroatlantice ale Serbiei. În ce priveşte starea de spirit a sârbului de rând, şi aici situaţia este împărţită. O localnică din oraşul natal al lui Miloşevici declară: "Decesul ar putea fi benefic pentru noi; dacă el ar fi fost condamnat, atunci ar fi existat o influenţă enormă asupra afirmaţiilor potrivit cărora sârbii sunt o naţiune înclinată către genocid". Alt localnic spune că era "un preşedinte bun".

Tentative de otrăvire?
Slobodan Miloşevici "spunea că s-a încercat otrăvirea sa", a declarat unul dintre consilierii săi, avocatul Zdenko Tomanovici. "După consultări cu familia sa, am insistat oficial ca autopsia să nu fie efectuată la Haga, ci la Moscova. Insist asupra acestei cereri. Am informat şi Ambasada Rusiei", a declarat Tomanovici.

Un medic sârb, la autopsie
Un medic sârb va participa la autopsia lui Slobodan Miloşevici, găsit mort sâmbătă în celula sa din închisoarea Tribunalului Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie de la Haga, a indicat TPI. Este vorba despre medicul-şef al Consiliului naţional sârb de cooperare cu TPI.

Avocatul Key: "Nu voia să-şi provoace vreun rău"
Slobodan Miloşevici nu este posibil să se fi sinucis, deoarece acesta era hotărât să-şi ducă la bun sfârşit procesul în care era acuzat de crime de război, a declarat unul dintre avocaţii săi. Steve Key, desemnat de instanţa internaţională de la Haga, a afirmat că a discutat cu clientul său în urmă cu câteva săptămâni despre sinucidere. "Mi-a declarat în urmă cu câteva săptămâni că nu s-ar fi luptat în acest caz atât de mult dacă ar fi avut vreo intenţie să-şi provoace vreun rău", a declarat Steve Kay pentru BBC. "Era hotărât să-şi continue lupta în acest caz", a adăugat avocatul.

Fratele lui Miloşevici acuză TPI
Fratele fostului preşedinte iugoslav Slobodan Miloşevici a acuzat Tribunalul Penal Internaţional la Haga de a fi "pe deplin responsabil" de moartea fostului lider iugoslav. Borislav Miloşevici, fost ambasador al Iugoslaviei în Rusia, a denunţat la sfârşitul lunii februarie refuzul instanţei internaţionale de a-i permite fratelui său să vină în Rusia pentru îngrijiri medicale, acuzându-i pe judecători de încălcarea drepturilor şi de "dispreţuirea" garanţiilor oferite de Moscova. El şi-a exprimat dorinţa ca fostul preşedinte iugoslav să fie înmormântat la Belgrad, dar a precizat că nu a fost luată încă nicio hotărâre pe această temă.

Instanţa de la Haga, într-o poziţie delicată
Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie (TPI) se află într-o poziţie delicată după moartea în detenţie a lui Slobodan Miloşevici, rudele fostului preşedinte iugoslav acuzând instanţa de la Haga de a fi neglijat avertismentele legate de agravarea stării de sănătate a celui deţinut, în timp ce observatori imparţiali regretă lentoarea procedurii juridice care nu a permis să se facă dreptate înainte de moartea fostului lider de la Belgrad.