Militarii români, dosarele secrete şi copilul afgan

ŞOCANT Documentele secrete publicate de site-ul de investigaţii Wikileaks sunt jenante nu numai pentru Casa Albă, ci şi pentru Armata Română.

Militarii români au ucis un copil afgan, în timpul unei operaţiuni din anul 2007, susţin documentele difuzate de site-ul Wikileaks şi de presa internaţională. Potrivit acestor surse, la data de 22 martie 2007, detaşamentul de intervenţie (Task Force) Diablo a raportat o misiune de tip „Hit and Run" ("loveşte şi fuge"), executată de militari români. Pe parcursul acesteia, convoiul românesc, aflat în deplasare de la Gardez spre Kabul, a accidentat mortal un copil "de naţionalitate locală" în apropierea bazarului Puli Alam. Poliţia naţională afgană a oprit convoiul românesc şi a anunţat evenimentul la baza militară înaintată Puli Alam. Drept răspuns, aliaţii au trimis o forţă de reacţie rapidă pentru a acorda asistenţă poliţiei afgane şi „elementelor Coaliţiei". Convoiul românesc era format din patru "vehicule non-tactice", probabil autocamioane sau automobile Aro, însoţite de două maşini Humvee blindate.

Identificarea militarilor români care au produs accidentul este destul de dificilă. În martie 2007, principala unitate românească din Afganistan era Batalionul 812 Infanterie "Şoimii Carpaţilor", care acţiona în cadrul operaţiunii ISAF. Separat, în Afganistan acţiona şi un detaşament românesc de operaţiuni speciale, în cadrul operaţiunii Enduring Freedom. Ţinând cont de specificul misiunii din 22 martie 2007 şi de tipul maşinilor din coloana românească, este foarte posibil ca militarii să fi aparţinut detaşamentului special. În 24 aprilie 2005, un alt raport secret descrie detonarea unei mine la 8 kilometri nord-vest de baza militară Ghecko. Explozia a fost produsă de un transportor blindat al Armatei Române, care participa la o misiune de patrulare. Echipa de neutralizare a dispozitivelor explozive a găsit un echipament de tip Spider (folosit pentru declanşarea exploziei) în imediata apropiere a transportorului distrus. Raportul secret indică un militar ucis în acţiune (KIA - Killed in action) şi doi răniţi (WIA - Wounded in action). Incidentul relatat în documentele secrete publicate acum două zile pe internet este confirmate prin datele oficiale difuzate, acum cinci ani, de MApN, care anunţa că la 24 aprilie 2005 a fost ucis sergentul Narcis Şonei, iar sergenţii Gabriel Hanganu şi Adrian Dogaru au fost răniţi.

Un alt raport secret se referă la cercetarea, de către o echipă aliată specializată în deminări, a unui dispozitiv exploziv găsit de militarii români la data de 8 martie (fără a se preciza anul): "Considerăm că ei (românii) au lovit o mină veche, posibil distrusă. Nu considerăm că acest incident a fost un atac împotriva forţelor Coaliţiei".

La 3 decembrie 2005 se raportează un alt accident, la 11 kilometri sud de oraşul Kandahar. La ora 6,13 GMT, un transportor blindat românesc a accidentat un LN ("Local National", adică un membru al armatei locale afgane). Militarul afgan a avut mai multe răni la cap şi a fost evacuat şi tratat la spitalul din baza aeriană Kandahar. În decembrie 2005, în regiunea Kandahar era dislocat Batalionul 151 Infanterie de la Iaşi.

Un alt raport, datat 7 noiembrie 2006, vorbeşte despre planurile de răpire coordonate de mullahul Dadullah, despre care se presupunea că se ascunde în regiunea Wakiristan din Pakistan. Printre persoanele care urmau a fi răpite se numărau diplomaţi străini din Afganistan, precum şi militari români din regiunea Kandahar. În noiembrie 2006, în acea zonă acţiona Batalionul 2 Infanterie "Călugăreni" din Bucureşti.

Cu excepţia incidentului din 24 aprilie 2005, Ministerul român al Apărării nu a făcut public nici unul dintre evenimentele relatate mai sus. Cel mai grav dintre evenimentele muşamalizate pare a fi uciderea copilului afgan, în martie 2007. Răspunsul oficial primit ieri de la purtătorul de cuvânt al MApN, Costi Spînu, este următorul: "MApN nu face comentarii în legătură cu informaţiile publicate de mass-media pe tema operaţiunilor militare din Afganistan". Surse din interiorul MApN ne-au explicat că documentele postate pe internet reprezintă rapoarte operaţionale, transmise de militarii români din cadrul ISAF (Forţa Internaţională de Asistenţă de Securitate) către comandamentul ISAF de la Kabul. Asemenea rapoarte nu se transmit şi la Bucureşti, ci doar către conducerea ISAF, căreia i se subordonează, din punct de vedere operaţional, majoritatea militarilor români din Afganistan. Asemenea rapoarte au caracter secret. Reprezentanţii MApN ne-au declarat, neoficial, că divulgarea unor evenimente petrecute în anii trecuţi nu ar afecta securitatea militarilor români aflaţi acum în Afganistan, dar „ar putea afecta imaginea unui anumit soldat".