Miliarde din turism rural de calitate

Zona Bran-Moeciu, cu peste 200 de pensiuni, atrage anual mai mult de 15.000 de turişti Despre brăneni se spune că sunt foarte zgârciţi. Chiar ei mi-au spus că, dacă le ia foc casa, dau

Zona Bran-Moeciu, cu peste 200 de pensiuni, atrage anual mai mult de 15.000 de turişti

Despre brăneni se spune că sunt foarte zgârciţi. Chiar ei mi-au spus că, dacă le ia foc casa, dau bip la pompieri. Cu oaspeţii însă nu s-au zgârcit deloc. În iarna lui 1991, în zona Bran-Moeciu, localnicii au găzduit primii turişti în casele lor. Acest lucru avea să îi transforme mai târziu în oameni bogaţi. Astăzi sunt proprietari de pensiuni cu maşini de teren la poartă şi cifre de afaceri de zeci de mii de euro.

Nu ştiu câţi turişti sunt acum pe litoralul românesc, câţi străini sunt cazaţi la Sibiu sau câţi palmieri va planta Mazăre în vara asta la Mamaia. Dar ştiu cum e la Bran şi ce fel de turism se face aici. Cu peste 200 de pensiuni care sunt pline în fiecare weekend, cu nişte servicii de turism rural care i-a lăsat cu gura căscată şi pe nemţi şi pe francezi sau englezi, mă pot bate cu pumnul în piept şi să strig tare, să se audă până pe litoralul bulgăresc, că şi în România se face turism de calitate.

Aruncate peste dealuri, ascunse de păduri şi înconjurate toate de munţi, pensiunile turistice din Bran sunt adevărate guri de rai. Este adevărat, că nici Dumnezeu nu a fost zgârcit cu brănenii atunci când le-a dat Munţii Bucegi, Piatra Craiului, Cheile Grădiştei, Dâmbovicioara şi toate pădurile care îi înconjoară. Meritul lor este acela de a se fi unit ca într-o mare familie care a reuşit în 10 ani să dezvolte aici afacerea numită turism rural.

"În 1990, când am venit la Bran, am făcut prima pensiune omologată din România", se mândreşte Maria Vişan Stoian, o femeie de peste 70 de ani, cunoscută de brăneni drept doamna Mioara. A cumpărat 10.000 de metri pătraţi de teren cu preţul a trei maşini Dacia, cam 225.000 de lei. A plantat pomi fructiferi şi a inscripţionat pe o tablă numele pensiunii: Santa Maria. Împreună cu fiica ei, Marilena, a început să le vorbească brănenilor despre turism rural. "Mergeam din poartă în poartă şi încercam să îi conving să primească turişti. Foarte mulţi erau sceptici, nu concepeau să le intre străini în casă, dar când au văzut că se pot face bani frumoşi din asta, a început să le placă", povesteşte doamna Mioara. Peste 35 de ani, doamna Mioara a fost profesoară de română în Bucureşti. Acum 17 ani a venit la Bran şi a reuşit să întemeieze o mare familie: Asociaţia de Turism Rural Ecologic şi Cultural, (ANTREC), care deţine astăzi peste 4.000 de pensiuni în toată ţara.

"Am mers din casă în casă şi i-am făcut pe oameni să dea jos de pe pereţi carpeta cu răpirea din Serai şi s-o înlocuiască cu un covor cu motive româneşti sau cu o blană de oaie. Am făcut un club unde toate femeile din Bran se adună şi fac schimb de reţete culinare, învaţă să se poarte cu turiştii şi îşi împărtăşesc experienţele", povesteşte doamna Mioara.

Nu toţi au primit-o cu braţele deschise, pentru că brăneanul este mândru. Mioara Stoian era o profesoară venită de la Bucureşti şi nu tuturor le-a convenit să primească lecţii de la o străină. Însă când au văzut că vecinii care primeau turişti se umpleau de bani, au început să o caute pe doamna Mioara şi să îi spună că vor şi ei să "intre în povestea asta".

Stăpânii de munte au devenit stăpâni de pensiuni turistice

Ca să ai grijă de oaspeţi, atunci când tu toată viaţa ai avut grijă doar de animale, nu e lucru uşor. Pensiunea Liliana are 3 margarete şi este condusă de o familie de fermieri care are în grijă 600 de oi, 40 de vaci cai şi păsări. Turismul rural merge mână-n mână cu creşterea animalelor pentru că oaspeţii căută să mănânce produse ecologice. "Degeaba vii la o pensiune dacă nu mănânci un bulz ciobănesc, o brânză în scoarţă de brad sau o pastramă de oaie", spune Liliana Enescu, proprietara pensiunii. Liliana şi Şerban au doi copii şi fac turism din 1994. Le-a ars casa din temelii, însă au avut puterea să o ia de la capăt şi să ridice alta, mai mare şi mai frumoasă. Au casa plină în fiecare weekend, iar o cameră costă 70 de lei pe noapte.

Pensiunea Delia este căutată pentru preparatele culinare de calitate. Delia Scarlat, proprietara pensiunii, este expertă în mâncarea cu os afumat şi carnea conservată. Taie câte un porc pe lună pentru a avea mâncare proaspătă tot timpul anului, iar iarna îi plimbă pe turişti cu sania trasă de cai.

Brănenii au mers în Franţa şi Austria pentru schimb de experienţă

Pensiunea Iozefina a pornit de la 4 camere cu o singură baie, iar astăzi are 10 camere, sală de conferinţe şi o pensiune după toate standardele. Familia Preda, proprietarii pensiunii, spun că au fost în Franţa duşi de ANTREC pentru a vedea cum se face turism rural în străinătate. "Nu e mare diferenţă între noi şi ei, doar că noi suntem mai primitori. Francezii, după ce ne-au arătat camera unde dormim, au dispărut şi nu i-am mai văzut până la plecare", povesteşte Iozefina Preda.

Crăiasa Munţilor este cel mai mare complex turistic rural din Moeciu. În anii "90, turiştii englezi care veneau la Poiana Braşov, s-au încumetat să coboare între văi, la Moeciu, pentru a cunoaşte locuri noi. Un ghid s-a înzăpezit în faţa casei lui Doru, un localnic care tocmai îşi deschisese un bar. Cei doi au bătut palma pentru a-i aduce pe englezi la Moeciu să fie plimbaţi cu sania şi să mănânce bulz. Aşa a început totul. Astăzi, Crăiasa Munţilor este un complex turistic de peste 70 de camere şi cu un restaurant imens de care se ocupă o mână de oameni. Famila Gârbacea şi familia Olteanu muncesc de dimineaţa până seara, însă şi roadele dunt pe măsură. "Gradul de ocupare este de peste 60%, iar camerele costă între 80 şi 120 de lei pe noapte, în funcţie de condiţii", spune Doru. El a înţeles că pentru a-i face pe turişti să se simtă bine trebuie să stai în mijlocul lor, să vorbeşti cu ei, şi a mai înţeles ceva: păstrarea tradiţiilor populare româneşti este cel mai important lucru atunci când faci turism rural. Când îi vezi pe englezi cum dau pe gât paharele cu ţuică şi după ce se ard pe gâtlej se înfig în bulzul ciobănesc de parcă nu ar mai fi mâncat niciodată până atunci, te simţi bine că eşti român.

Ţăranii şi-au transformat casele în pensiuni cu gresie şi faianţă, cu apă curentă, au învăţat singuri cum să aşeze furculiţa şi cuţitul la masa oaspeţilor şi intrând în contact cu sute şi sute de oameni s-au îmbogăţit spiritual. Doamna Mioara împreună cu fiica ei, Marilena, au de ce să fie mândre. În Bran şi Moeciu se face turism de calitate la preţuri mici, iar localnicii de aici pot da lecţii oricând domnilor de la Bucureşti care de 17 ani de zile tot fac strategii de dezvoltare şi branduri de ţară.

O pensiune aduce 15.000 de euro pe an

- O casă devine pensiune după ce plăteşţi la primărie o taxă de 100 de lei şi obţii o autorizaţie. Dacă pensiunea are sub cinci camere, nu mai are nevoie de alte avize. Cursurile de administrator de pensiune costă 900 de lei, durează 6 luni şi sunt obligatorii.

- O cameră se închiriază cu circa 70-80 de lei pe noapte, iar majoritatea pensiunilor sunt pline tot timpul anului. La acest preţ se mai adaugă trei mese pe zi care costă 50 de lei pe zi de perosană. Profitul estimat este de 15.000 de euro pe an.

- Localitatea Bran nu are mai mult de 5.000 de locuitori, însă anual vin între 15.000-20.000. Un metru pătrat de teren costă în Bran între 40 şi 80 de euro, în funcţie de poziţionare.