Mii de clădiri stau să se prăbuşească peste locatari

Guvernul României şi autorităţile locale au lăsat de izbelişte numeroase construcţii degradate din toată ţara, care riscă să cadă peste oameni chiar şi la cel mai mic cutremur

Guvernul României şi autorităţile locale au lăsat de izbelişte numeroase construcţii degradate din toată ţara, care riscă să cadă peste oameni chiar şi la cel mai mic cutremur

Executivul a decis recent să reconsolideze clădirile cu risc seismic ridicat din Capitală, dar a uitat cu desăvârşire de miile de construcţii din întreaga ţară care stau să cadă peste locatari. Ce se va întâmpla cu aceste construcţii? În foarte multe oraşe, autorităţile locale nici măcar nu se sinchisesc să ţină o evidenţă a acestora, cât despre marcarea lor cu "bulină roşie", avertizarea oamenilor în ce priveşte iminenţa prăbuşirii clădirii la un cutremur mai mare sau reconsolidarea construcţiei, nici nu poate fi vorba.

1.000 de clădiri din Dolj, grav deteriorate

În Craiova, nicio autoritate publică nu poate spune cu exactitate câte clădiri riscă să se prăbuşească în cazul unui cutremur. Mai mult, fiecare aruncă responsabilitatea în curtea celeilalte, invocând diverse legi. "La nivelul municipiului nu există o situaţie cu clădirile care riscă să cadă la un cutremur mai puternic. La Consiliul judeţean ar trebui să existe una, pentru că aşa prevede legea", a declarat Carmen Licu, purtătoarea de cuvânt a Primăriei Craiova. La rândul său, Larisa Mihalcea, omul responsabil cu relaţiile publice al Consiliului Judeţean Dolj, susţine că, de fapt, Primăria Craiova ar trebui să centralizeze aceste date. Situaţia este aceeaşi în întreg judeţul Dolj. Nimeni nu poate spune cu exactitate câte clădiri s-ar prăbuşi la un cutremur mai puternic. Cât despre avertismentele pe care oamenii care trăiesc în aceste clădiri ar trebui să le primească de la autorităţi, acestea sunt de-a dreptul inexistente. Surse din cadrul Inspectoratului de Stat în Construcţii ne-au declarat, sub protecţia anonimatului că, la o evaluare sumară, există cel puţin 1.000 de clădiri în acest judeţ în pericol de a se prăbuşi în cazul unui seism cu magnitudinea mai mare de şase grade pe scara Richter.

Liceu declarat monument istoric, o ruină vie

De câţiva ani de zile, elevii de la Colegiul Naţional <> din Piteşti stau cu drobul de sare deasupra capului: clădirea în care se desfăşoară cursurile, construită în 1899, s-a deteriorat într-atât încât, potrivit expertizelor de specialitate, trebuie reabilitată de urgenţă.

Inspectorul general şcolar al IŞJ Argeş, Gabriel Bratu, ne-a declarat că respectivul colegiu este prins într-un program de reabilitare ce se desfăşoară extrem de anevoios. Clădirea este, pe deasupra, şi monument istoric, ceea ce presupune obţinerea a tot felul de avize de la tot felul de ministere şi instituţii ale statului. Dar liceul piteştean nu este singura clădire care stă să se prăbuşească. Sunt cu sutele în Piteşti, pe care autorităţile locale le neglijează, iar despre reconsolidare nici nu poate fi vorba.

Centrul Istoric al Braşovului ar putea dispărea

Toate clădirile din centrul istoric al Braşovului se vor transforma în mormane de moloz la primul seism cu magnitudinea mai mare. Nu este o proorocire neagră a vreunei ghicitoare a viitorului, ci un avertisment sever pe care îl face arhitectul şef al judeţului, Mihai Sârbu: "Sunt clădiri vechi, cu pereţii din cărămidă şi planşeul din lemn, la care nu s-au făcut lucrări de consolidare".

În ultimii cinci ani, judeţul Braşov a primit doar 50.000 de lei, în 2006, pentru reabilitarea clădirilor, bani care abia au fost suficienţi pentru expertizarea unui imobil.

În evidenţele Primăriei Braşov există 170 de imobile care sunt încadrate în diferite grade de risc în caz de cutremur. Majoritatea clădirilor propuse sunt localizate în centrul istoric, multe dintre ele fiind monumente istorice, dar există şi blocuri aflate într-o asemenea situaţie. Pentru că nu există bani pentru consolidarea lor, autorităţile fac în schimb lucrări care să dea bine la imagine. În urmă cu doi ani, Consiliul Local a decis renovarea faţadelor din centrul istoric, iar dacă te aventurezi pe porţile mari din lemn, în curţile interioare, zidurile vechi, pline de igrasie şi crăpături, dezvăluie realitatea...

Cartiere întregi "cu bulină", la Iaşi

Aproape un sfert din populaţia Iaşiului locuieşte în blocuri "cu bulină". Aşa reiese din statisticile şefilor municipalităţii, potrivit cărora în Iaşi numeroase imobile au grad ridicat de prăbuşire. Construite acum aproape 50 de ani, trecerea timpului a afectat serios aceste clădiri. Nu există însă ploaie sau vânt mai puternic care să nu desprindă bucăţi din acoperiş sau din tencuială. Nu puţine au fost cazurile când trecătorii au fost grav accidentaţi.

Deşi ştiu că locuiesc în clădiri care se pot prăbuşi peste ei oricând, ieşenii nu se arată foarte îngrijoraţi. "Cu ce să plătim?.... Nu vedeţi câte datorii avem la întreţinere? Dacă pică, să pice…Ce să facem?", spune o locatară din bulevardul Socola.

Şefii municipalităţii ridică din umeri. (Mirabela Amarandei)

Neglijenţă totală şi la Timişoara

Dacă Vrancea este prima zonă seismică a României, Banatul ocupă locul al doilea, atât din punctul de vedere al numărului de cutremure, cât şi prin energia eliberată. Cu toate acestea, autorităţile locale din Timişoara nu au o listă cu clădirile ale căror structuri de rezistenţă ar putea fi afectate în cazul unui seism. Nemţilor de la Societatea Germană pentru Cooperare Tehnică, care au deschis anul trecut un birou la Timişoara, nu le-a trebuit însă prea mult timp şi efort pentru a realiza că aproximativ zece la sută din clădirile istorice s-ar putea prăbuşi în următorii doi-trei ani de la sine, chiar şi în cazul în care nu s-ar înregistra nici cel mai mic cutremur în zonă.

"Această bulină roşie e un mijloc de propagandă"

Din tot judeţul Mehedinţi, doar la Drobeta Turnu Severin se ştie cu exactitate care este situaţia clădirilor ce stau să se prăbuşească. Autorităţile din Severin vorbesc de un singur bloc cu risc seismic de gradul I şi de alte 13 cu risc seismic de gradul II. ,,Această bulină de care ziceţi este un mijloc de propagandă promovat prin anul 2000 şi nu e obligatorie. Expertiza a fost efectuată prin 1997, iar la cele 13 blocuri cu risc seismic de gradul II, expertiza e făcută prin anul 2000. Alte primării în afară de Severin nu ştiu să fi făcut cercetări până în prezent", ne-a declarat mîndru inspectorul şef adjunct de la IJCMehedinţi, Virgil Iagăr.