Mihai Tanasescu desfiinteaza proiectul justitiarului-trompeta Blanculescu privind crima fiscala

Anuntat cu tam-tam inca de acum doua luni, proiectul de ordonanta de urgenta elaborat de Autoritatea Nationala de Control (ANC) privind asocierea evaziunii fiscale cu crima se dovedeste a fi inca o

Anuntat cu tam-tam inca de acum doua luni, proiectul de ordonanta de urgenta elaborat de Autoritatea Nationala de Control (ANC) privind asocierea evaziunii fiscale cu crima se dovedeste a fi inca o petarda aruncata pe piata de catre justitiarul-trompeta Ionel Blanculescu, seful institutiei. Ai fi zis ca acest act normativ ii va face sa tremure pana si pe cei mai versati in pacalirea bugetului, insa, din pacate, proiectul propus de Blanculescu nu este decat o "varza" in care se regasesc laolalta definitii neclare ale problemelor fiscale sau care contravin celor reglementate deja prin acte normative aflate in vigoare, omisiuni care dezincrimineaza fapte penale si prevederi scrise dupa ureche. Cel putin asa reiese din observatiile Ministerului Finantelor, care se intind pe cateva zeci de pagini. Subalternii lui Blanculescu au pretentia ca termenii si expresiile utilizati in continutul proiectului de ordonanta de urgenta sunt mai bine reglementati decat in alte acte normativ (de exemplu - "an fiscal"), desi aceste notiuni sunt mult mai bine definite in legi cum ar fi Codul Fiscal si Legea contabilitatii. Lacune grave apar cand se defineste bugetul general consolidat (asa cum apare in Legea finantelor publice), care in interpretarea lui Blanculescu este denumit "bugete beneficiare la care se colecteaza taxele si impozitele (...) inclusiv bugetele fondurilor speciale". Fie pentru ca nu a citit niciodata Codul de Procedura Fiscala, fie pentru ca au vrut sa-si demonstreze inventivitatea, autorii proiectului de ordonanta au incercat chiar sa gaseasca o noua definitie si pentru "obligatii fiscale".
Ordonanta clocita de Blanculescu califica bunurile materiale drept "venituri criminale"!
Incercarile de a reglementa alte dispozitii sunt de-a dreptul superficiale, confundandu-se notiunea de "fiscal" cu cea de "contabil", incurcandu-se definitiile date contribuabilului sau vorbindu-se despre "legalizarea veniturilor" care contravine prevederilor din Legea privind prevenirea si sanctionarea spalarii banilor si transmite mesajul ca, pana in prezent, o mare parte a veniturilor erau ilegale. Culmea inventivitatii se remarca la introducerea notiunii de "venituri criminale - orice suma de bani sau bunuri materiale obtinute dintr-o actiune/inactiune calificata (...) ca DELICT sau CRIMa DE FRAUDa FISCALa". "In nici un caz nu se poate spune despre bunurile materiale ca sunt venituri criminale", sustin la unison specialistii in drept si finante. Daca nu ar face parte dintr-un act normativ care, prin ambiguitatea lui, te poate imbraca nevinovat in zeghe pentru ani buni, formularile din textul proiectului de ordonanta ar putea fi socotite drept niste "perle" amuzante. O alta confuzie se introduce prin modul in care este definita "organizatia criminala fiscala" prin care se confunda o entitate cu faptele savarsite de catre unele persoane, fizice sau juridice. "Acrobatiile" in redactarea textului ordonantei merg pana acolo incat sunt dezincriminate anumite infractiuni de natura fiscala, desi scopul declarat al ordonantei este exact contrar. Metoda folosita de autorii textului a fost de a comprima mai multe dispozitii legale, condimentate din plin cu ambiguitati. Acest lucru este specificat negru pe alb de catre reprezentantii Finantelor: "Mentionam ca prin aceasta enumerare (n.r. - a "procedeelor si mijloacelor frauduloase") au fost omise o serie de fapte care sunt incriminate prin Legea 87/1994, republicata". De exemplu, orice eroare de inregistrare, raportare, declarare sau redactare a unui document fiscal care a pagubit bugetul cu o suma mai mica de 10.000 de euro este socotita doar contraventie, in timp ce in legislatia actuala este socotita infractiune.
Finantele sustin ca iertarea celor care isi recunosc fapta ii incurajeaza, de fapt, sa incalce legea
Proiectul lui Blanculescu ar permite celor prinsi cu mata-n sac la controlul fiscal sa scape nepedepsiti, nici macar cu o amenda, daca isi recunosc fapta. Pe langa faptul ca actele normative cu caracter contraventional nu se negociaza, Finantele atrag atentia ca in textul ordonantei nu sunt trecute nici macar organele care au atributii de control si pot aplica sanctiuni. Mai mult, ministrul ANC este de acord doar cu o amenda in cazul "erorilor obisnuite", sintagma care nu este prevazuta nicaieri in legislatia fiscala. Oficialii Ministerului Finantelor desfiinteaza cu argumente legale si viziunea ministrului Blanculescu asupra cazului in care FRAUDA FISCALa ESTE CONSIDERATa DELICT, considerand ca este neclara. Potrivit textului proiectului de ordonanta, frauda fiscala ar fi considerata delict numai daca bugetul este pagubit cu peste 10.000 de euro si au fost folosite intentionat "mijloace si tehnici fiscale care au indus in eroare organele fiscale". In ceea ce priveste pedepsele pentru acest delict, Blanculescu propune intre 5 si 10 ani de inchisoare, iar tentativa nu se pedepseste daca nu se inregistreaza pagube. Numai ca, potrivit legislatiei actuale, sanctiunile merg diferentiat de la amenda penala pana la 10 ani de inchisoare, individualizarea facandu-se de catre instantele judecatoresti, in functie de gravitate. Interesant este ca frauda fiscala cu pagube de peste un milion de euro este considerata CRIMa DE FRAUDa FISCALa, pentru care pedeapsa a fost propusa: inchisoare de la 10 la 25 de ani. Numai ca, in aceasta situatie, perioada de detentie se reduce proportional cu suma achitata, vrea ministrul Controlului. Ministerul Finantelor cere eliminarea acestei prevederi argumentand, printre altele, ca pentru delict nu exista posibilitatea negocierii, in timp ce pentru crima fiscala (pagube de peste un milion de euro) autorul poate primi o pedeapsa cu inchisoarea mai mica decat cel care a pagubit statul cu 10.000 de euro. In text mai sunt de asemenea preluate articole cum ar fi cel privind tainuirea fiscala, care exista deja in Codul Penal sau in alte acte normative.
In goana de a-i prinde pe evazionisti, Blanculescu uita de accesul liber la justitie
"In cazul in care se constata ca actionarii/asociatii majoritari ai unei societati comerciale au fost condamnati pentru frauda fiscala, organul constatator va solicita dizolvarea societatii in vederea lichidarii", spune unul dintre paragrafele proiectului de ordonanta. Numai ca, asa cum spun si reprezentantii Finantelor, accesul liber la justitie este garantat prin Constitutie, iar propunerea lui Blanculescu contravine Legii 31/1990 privind societatile comerciale. Mai mult, unul dintre paragrafe ar obliga bancile sa dezvaluie, in scris, date si informatii referitoare la conturile deschise de persoanele supuse controlului. "Prin aceste prevederi se incalca secretul bancar", raspund Finantele, in replica la bazaconia propusa de Blanculescu. Ar mai fi de mentionat ca exista unele paragrafe care fac trimitere la prevederi inexistente sau care creeaza confuzii pe care nici un student mediocru de la drept nu le-ar face. In final, pe intinsul a 35 de pagini de observatii, Ministerul Finantelor prezinta o concluzie cat se poate de clara: "(...) este prematura initierea unui astfel de act normativ, deoarece s-a scurs un interval de timp prea scurt de la ultima modificare a Legii 87/1994 pentru a se putea demonstra ca acest act normativ nu este eficient". In plus, eventuale reglementari mai stricte ar trebui sa se faca prin proiect de lege (nu ordonanta de urgenta) la care sa lucreze impreuna Ministerul Finantelor, Garda Financiara, Ministerul Justitiei si Parchetul general de pe langa Curtea Suprema de Justitie, nu sa fie insailate dupa ureche.