Mihai-Razvan Ungureanu: "Apelul la Curtea de la Haga nu este un act inamical la adresa Ucrainei"

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Una dintre putinele realizari ale mediului politic romanesc dupa 1989 a fost scoaterea politicii externe de sub influenta conjuncturilor politicianiste. Acest lucru a dat posibilitatea Romaniei sa

Una dintre putinele realizari ale mediului politic romanesc dupa 1989 a fost scoaterea politicii externe de sub influenta conjuncturilor politicianiste. Acest lucru a dat posibilitatea Romaniei sa manifeste o consecventa remarcabila, in raport cu traseul sinuos al realitatilor interne. Ministrul de Externe al Romaniei, Mihai-Razvan Ungureanu, a acordat, in exclusivitate, ziarului nostru un interviu in care abordeaza temele la zi din relatiile internationale, cu precadere pe acelea in care Romania are un rol important de jucat. Colaborarea regionala in zona Balcanilor, diferendul romano-ucrainean si viitorul trupelor romanesti in Irak sunt numai o parte din problemele abordate in interviu.
Infrastructura, turismul si mediul - prioritatile Bucurestiului
- Este capabila Romania sa joace un rol distinct in ceea ce priveste implicarea tot mai activa a UE in regiunea Balcanilor?
- Romania este decisa sa utilizeze la maxima capacitate capitalul democratic de care beneficiaza, pentru a-l impartasi partenerilor nostri din regiunea Balcanilor de Vest. Obiectivul legat de propriul profil regional este cresterea vizibilitatii Romaniei intr-o regiune in care ne-am manifestat interesul strategic cu predilectie. Este momentul sa adaugam substanta si pragmatism acestei conduite la nivel regional.
Doresc sa subliniez rolul pe care Pactul de Stabilitate continua sa il joace in definitivarea arhitecturii de securitate a Balcanilor. Pactul de Stabilitate ramane acea initiativa care are rolul de a sprijini aproprierea de UE a statelor din regiunea Balcanilor de Vest, prin programe de asistenta elaborate metodic si minutios, care tin cont de specificul acestei regiuni. Perspectiva europeana reprezinta catalizatorul pentru accelerarea reformelor si consolidarea proceselor democratice in statele din sud-estul Europei in vederea integrarii lor in familia europeana. Este calea cea mai scurta catre rezolvarea chestiunilor complicate din zona, si pe care ne-am angajat sa o sprijinim.
- Care sunt directiile de actiune ale Romaniei in timpul presedintiei austriece a UE, din punctul de vedere al cooperarii regionale?
- Presedintia austriaca a Uniunii Europene va acorda o mare atentie realizarii coridoarelor de transport europene, dintre care trei au legatura cu interesele economice ale Romaniei: coridorul IV, IX si X. Romania doreste sa se concentreze pe trei mari domenii de interes, pe care le dezvolta alaturi de Austria, in cursul anului viitor. Este vorba despre infrastructura - fluviala, portuara, feroviara si rutiera - turism si mediu. Acest ultim domeniu este extrem de relevant pentru Romania, pentru ca ne va oferi inca o parghie importanta pentru conectarea Deltei Dunarii la spatiul european.
- De unde va veni finantarea acestor proiecte?
- Va fi infiintat un fond de investitii regional pentru tarile Europei de Sud-Est, in cadrul Initiativei de Colaborare Dunarene, pentru a sprijini initiativele de afaceri din domeniile tehnologiei de varf, cum ar fi IT-ul si industria farmaceutica.
- Referitor la colaborarea regionala. Nu este aceasta parazitata de diferendul romanoucrainean privind platoul continental si de ceea ce pare a fi pozitia tot mai sinuoasa a Ucrainei in pacificarea Transnistriei?
- Chestiunea delimitarii platoului continental si a zonelor economice exclusive ale Romaniei la Marea Neagra este un punct al agendei bilaterale romano-ucrainene, distinct de calitatea de mediator a Ucrainei in procesul de negociere pentru solutionarea dosarului transnistrean. In ceea ce priveste impactul pe plan regional al diferendului romano-ucrainean, privind delimitarea platoului continental, ar fi eronat sa se amplifice dimensiunea lui pana la implicatia obstructionarii unei derulari normale a cooperarii dintre cele doua state, intr-un cadru mai larg. Tin sa precizez ca sesizarea Curtii Internationale de Justitie nu trebuie privita drept un gest inamical la adresa Ucrainei, ci dimpotriva, reprezinta un demers capabil sa asigure o solutie echitabila chestiunii delimitarii, adoptata de o institutie ale carei expertiza, profesionalism si impartialitate sunt recunoscute la nivel international. Sa nu uitam ca demersuri similare au facut state precum Danemarca, Norvegia, Germania, Olanda, SUA.
- Care sunt, in opinia dumneavoastra, sansele ca Romania sa beneficieze de o decizie pozitiva a CIJ in problema delimitarii platoului continental?
- Optimismul cu care Romania trebuie sa priveasca o viitoare solutie a CIJ se sprijina pe date si mai concrete: majoritatea deciziilor de pana acum in materie ale Curtii (asa cum, de altfel, se regasesc si in jurisprudenta altor instante internationale sau in practica majoritatii statelor care au incheiat acorduri in materie) au stabilit o jurisprudenta consolidata, cu reguli, principii si metode clare de delimitare. Suntem increzatori, asadar, ca decizia instantei de la Haga va oferi un rezultat echitabil, in spiritul pozitiei promovate de partea romana.
- Care sunt punctele in care se blocheaza tratativele bilaterale?
- Aspectele cu privire la care pozitiile partilor erau divergente, la momentul sesizarii CIJ, au in vedere, in principal, pe de o parte, metoda de delimitare si, pe de alta parte, statutul pe care fiecare dintre parti intelege sa-l atribuie Insulei Serpilor.
in ceea ce priveste statutul Insulei Serpilor, partea romana, in negocierile premergatoare sesizarii CIJ, a sustinut ca, datorita caracteristicilor sale naturale (dimensiuni, structura geologica, fertilitate, posibilitate de a sustine o viata economica proprie etc.), Insula Serpilor se incadreaza in categoria juridica a stancilor, asa cum este ea descrisa de articolul 121 (paragraful 3) din Conventia de la Montego Bay asupra dreptului marii, nefiind indrituita la zona economica si platou continental.
Partea ucraineana considera ca aceasta formatiune maritima este, juridic vorbind, o insula, in intelesul articolului 121 (paragrafele 1 si 2), din Conventia de la Montego Bay, avand, prin urmare, dreptul la platou continental si zona economica exclusiva.
- Se observa o schimbare de atitudine din partea Ucrainei de la venirea la putere a presedintelui Iuscenko in ceea ce priveste lucrarile de construire a canalului Bastroe?
- in privinta canalului Bastroe, continuam demersurile in plan bilateral, dar si multilateral, pentru solutionarea definitiva a problemei. Sper ca, si in acest caz, Comisia Basescu-Iuscenko, care trateaza si problema Bastroe, va putea gasi solutii conform cu recomandarile si rezolutiile organizatiilor internationale de mediu care s-au pronuntat deja cu privire la aceasta chestiune.
Trupele romanesti mai au de stat in Irak
- in ultima perioada, aproape toti aliatii Statelor Unite din Irak au anuntat ca intentioneaza sa-si retraga trupele, in viitorul apropiat. Care este pozitia Romaniei in aceasta problema?
- Autoritatile romane, MAE cu precadere, au demarat un proces de consultari cu fortele aliate, prezente in Irak, care au in vedere monitorizarea atenta a modului in care se realizeaza calendarul procesului de stabilizare al acestei tari, a elementelor destabilizatoare care pot sa conduca la reprogramarea acestui calendar. Totodata, aceste consultari care au loc la intervale extrem de apropiate au in vedere si discutarea planurilor pe care tarile aliate, in ansamblul lor, le au in vedere pentru desfasurarea fortelor militare in Irak.
Astfel, decizia Romaniei privind prezenta militara in aceasta tara este in acest moment in concordanta si armonizata cu deciziile politice si militare pe care le au in vedere ceilalti aliati. Pot sa va garantez ca tara noastra nu va avea o pozitie singulara, ca actionam in continuare in conformitate cu angajamentele internationale ale intregii comunitati, dar ca reafirmam principiul necesitatii unei prezente care sa contribuie la stabilizarea si la democratizarea acestei tari pana la crearea unui climat care sa permita poporului irakian sa-si conduca destinele singur.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite