Mihaela Crăciun promovează „intelighenţia“ din diaspora

Două surori gemene care au uimit Lisabona cu arta lor vor fi subiecte de reportaj. Realizatoarea emisiunilor „Articolul 7“ şi „Lumea şi noi“ de pe TVR Internaţional vrea să recupereze elitele uitate din diaspora.

Făcând o radiografie a comunităţilor de români din Italia şi Spania, realizatoarea a constatat că vechiul reflex românesc de a te bucura de moartea caprei vecinului funcţionează la nivel de asociaţii. „Cei ce muncesc de dimineaţa până seara nu au timp să se mănânce între ei, nici să comenteze ce maşină are celălalt, când se întâlnesc duminică dimineaţa la biserică“.

Această tipologie de oameni şi problemele lor de integrare în comunitate îi sunt cunoscute Mihaelei Crăciun şi le-a abordat în interviurile cu  Silvio Berlusconi, cu primarul Romei, Gianni Alemanno, cu ministrul spaniol al Muncii şi cu cel italian al Economiei.

Dacă până acum pe realizatoarea TVR au preocupat-o problemele românului plecat peste graniţă în căutarea unui trai mai bun, în 2009 vrea să pledeze pentru recuperarea elitelor, dar „nu aceleaşi valori, aceeaşi pleiadă cu care defilăm mereu. Aş vrea ca în 2009 să fac reportaje cu portretele unor oameni valoroşi, care să rămână în arhiva televiziunii române, aşa cum au rămas «Seratele lui Iosif Sava»“.

Printre cei care reprezintă ceva în ţara lor de adopţie, dar sunt cvasi necunoscuţi în România figurează profesorul Virgil Ani, promotorul cursurilor de limba şi literatura română de la Universitatea din Barcelona. 

Profesor român la Barcelona

„Datorită lui, la Universitatea din Barcelona, tinerii catalani şi spanioli sunt îndrăgostiţi de literatura română. Cursurile de limba română au început într-o formă neoficială prin 1993. După un an, profesorul Ani a introdus limba română în programa universitară. Virgil Ani este un umanist, în sensul cel mai generos: nu numai că ştie multe lucruri, dar are şi harul de a le transmite studenţilor. Din anii 1950 până după 1989, profesorul Ani a predat italiana la Universitatea din Bucureşti.

Generaţiile de studenţi şi magiştrii lui fac parte din edificiul său afectiv. De o viaţă îi stă alături soţia sa, catalană, iar secretul căsniciei e dragostea şi comunicarea intelectuală. Cei trei copii au nume româneşti: Maria, Smaranda şi Ioan“, povesteşte Mihaela Crăciun.

Un alt intelectual necunoscut publicului din România este Gheorghe Carageani, scriitor şi profesor universitar la Institutul Oriental din Napoli. Plecat din România în anii ‘70, s-a făcut cunoscut în ţara sa de adopţie prin contribuţii esenţiale la cunoaşterea problemelor culturii româneşti, prin studii literare şi de dialectologie sau prin traduceri.

L-A TRADUS PE STEINHARD

„Domnul Carageani are descendenţă aromână şi mi-a povestit cum a obţinut, în 1973, un post de lector pe viaţă la Institutul Oriental din Napoli. A hotărât să rămână în Italia ca refugiat politic. Este căsătorit cu Gabriela Bettini, universitar şi ea, traducătoarea în italiană a «Jurnalului fericirii» a lui Nicolae Steinhard“, detaliază Mihaela Crăciun.

Şi în domeniul artelor plastice există un „exemplar“ valoros de origine română, în Lisabona. Este vorba de artistul plastic Daniela Anghel, care i-a făcut portretul fostului preşedinte al Portugaliei. Are numeroase expoziţii în străinătate, dar niciuna în România. Sora ei geamănă este scriitoare şi traducătoare. „Le-am numit «Gemenele care au uimit Lisabona». Ca ele probabil mai sunt mulţi români valoroşi necunoscuţi nouă, din această cauză nouă. Le-am întrebat: « Dar nu vreţi să veniţi în România, să expuneţi?».

« Ba da, dar...». În România, dacă nu eşti într-un grup, dacă nu ai o recomandare, nu contează CV-ul. Tocmai de aceea încerc să aduc în conştiinţa publicului valorile noastre pe care nu le cunoaştem“.