"Micii nemultumiti" din Uniunea largita fac front comun impotriva dominatiei marilor puteri

Cu o luna inaintea inceperii Conferintei Interguvernamentale, care urmeaza sa definitiveze viitoarea Constitutie a UE, tarile mici ale Uniunii au reusit sa faca front comun, incercand sa-si apere

Cu o luna inaintea inceperii Conferintei Interguvernamentale, care urmeaza sa definitiveze viitoarea Constitutie a UE, tarile mici ale Uniunii au reusit sa faca front comun, incercand sa-si apere interesele in fata "dominatiei" marilor puteri. Cincisprezece membri si viitori membri ai Uniunii s-au adunat, la inceputul acestei saptamani, la Praga, pentru a organiza rezistenta impotriva proiectului de Constitutie adoptat de Conventia Europeana, pe care "cei mari" l-ar dori aprobat cu cat mai putine modificari. La initiativa Austriei (care a inteles ca extinderea Uniunii catre Est ii ofera o nesperata sansa de a se erija in lider regional), tari ca Danemarca, Estonia, Finlanda, Grecia, Ungaria, Irlanda, Letonia, Lituania, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Suedia si Republica Ceha si-au trimis la Praga adjunctii ministrilor de externe pentru a elabora o strategie coerenta de "lupta" in cadrul CIG. Lor li s-a adaugat si reprezentantul Poloniei - tara care, cu cei 38 de milioane de locuitori ai sai, numai mica nu este, dar care are, deocamdata, interese comune cu cei "mici". Din tabloul de familie au lipsit emisarii din Benelux, care nu au considerat oportuna participarea la o asemenea reuniune a "disidentilor". Romania si Bulgaria, care vor intra in Uniune cel mai devreme in 2007, nu participa la CIG decat ca observatori, neavand nici un cuvant de spus in adoptarea viitoarei Constitutii. Lucrarile conferintei de la Praga au fost destul de putin mediatizate; un comunicat final al Ministerului ceh de Externe incerca sa minimalizeze importanta discutiilor purtate, apreciind ca participantii "sunt de acord, in proportie de 95 la suta, cu prevederile proiectului de Constitutie", care reprezinta, in opinia lor, "o buna baza de discutii in cadrul CIG". Totusi, cei 15 "disidenti" insista asupra unor modificari in textul viitoarei legi fundamentale, si nu oriunde, ci in punctele esentiale. Ei nici nu concep ca fiecare stat sa nu aiba macar un reprezentant in Comisia Europeana (ceea ce ar transforma acest organism, oricum macinat de birocratie, intr-o mega-institutie cu 28 de comisari). De asemenea, statele "mici" vor sa fie mentinut actualul algoritm al presedintiei semestriale a Uniunii, desi majoritatea membrilor Conventiei Europene au fost de acord deja ca sistemul nu este prea eficient. Cu riscul de a astepta ani de zile sa le vina randul la presedintia unei Uniuni cu 28 de membri si de a nu avea timp suficient sa puna in practica masurile pe care le doresc, tarile din grupul de la Praga nu accepta sa renunte la sansa detinerii, pentru sase luni, a presedintiei UE. Ele se tem de riscurile pe care le-ar presupune adoptarea propunerii conturate de Conventie, a unui presedinte al Consiliului European ales pentru o perioada de patru ani. Cum sansele ca acest presedinte sa fie austriac sau ceh sunt infime, fiind mult mai probabil ca viitorul lider al Uniunii sa fie german, britanic, francez sau italian, reprezentantii tarilor "mici" se cramponeaza de actualul sistem. Reuniunea de la Praga intentioneaza sa fie prima dintr-o serie de intalniri similare ale "nemultumitilor", care doresc sa-si impuna punctele de vedere in cadrul Conferintei Interguvernamentale, programata sa inceapa la Roma la 4 octombrie a.c. In asemenea conditii, lucrarile CIG se anunta extrem de animate, iar sansele adoptarii unei noi Constitutii Europene pana la sfarsitul acestui an incep sa scada vizibil.