Michael Link, ministru de stat, Ministerul Afacerilor Externe al Germaniei: „Ştim că niciuna dintre părţi nu e nevinovată“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Ministrul german afirmă că România trebuie să renunţe la tipul agresiv de politică practicat în prezent.

Michael Link, 49 de ani, specialist relaţii internaţionale, este din 2005 membru al Parlamentului german reprezentând Partidul Liberal-Democratic, iar din acest an, deţine funcţia de ministru de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Germaniei.

Cunoscător al realităţilor politice din România, a fost prezent la Bucureşti în aceste zile în care reacţiile venite de la Berlin în legătură cu procesul de demitere al preşedintelui Traian Băsescu au ţinut prima pagină a presei şi au fost intens dezbătute pe scena publică. Michael Link vorbeşte în interviul acordat ziarului „Adevărul" despre motivele care au stat la baza îngrijorărilor exprimate de guvernul german şi despre modul în care clasa politică din România ar trebui nu numai să răspundă acestor îngrijorări, dar şi să-şi asume responsabilitatea unui alt tip de comportament mai puţin agresiv şi mult mai constructiv.

Ion M. Ioniţă:  Germania şi-a manifestat îngrijorările cu privire la evoluţiile politice din România. Au fost luări de poziţie atât din partea cancelarului Angela Merkel, cât şi din partea ministrului federal de Externe, Guido Westerwelle. Care sunt motivele acestor îngrijorări?

Michael Link: Sigur că ne întrebăm ce s-a întâmplat într-un timp atât de scurt în România. Ne permitem întrebări critice pentru că este vorba despre chestiuni de anvergură europeană. Aşteptăm cu nerăbdare părerea Comisiei Europene.

Cancelarul federal a spus că încălcarea regulilor este inacceptabilă, iar premierul Ponta a declarat că nu doamna Merkel votează în România. Cum a fost primită această remarcă în Germania?

Nu-mi permit să comentez aici calitatea unor enunţuri făcute de domnul premier Ponta. Stilul pe care este cazul să-l folosim nu poate ţine de reproşuri reciproce. Cu toţii, germani şi români, suntem europeni, la urma urmelor, şi ar trebui să ne intereseze statul de drept, democraţia, exprimarea prin vot şi regulile constituţionale. Acesta ar trebui să fie interesul nostru reciproc. Nu este voba despre interesele individuale ale Germaniei sau României, ci despre valori comune ale întregii Europe. Este vorba şi despre a-ţi respecta părerea în mod reciproc. Trebuie să avem încredere unii în ceilalţi, nu este cazul să ne delimităm unii de ceilalţi.

Germania a avut o poziţie critică atât din partea guvernamentală, cât şi din partea parlamentarilor şi a europarlamentarilor mai ales creştin-democraţi. Nu credeţi că  se poate reproşa oficialilor germani o implicare prea fermă într-un proces politic aflat în derulare în România?

Nu dorim să devenim partizanii uneia sau celeilalte părţi, nu acesta este rolul nostru. Ştim că au existat conflicte în trecut între Guvern şi Traian Băsescu, ştim că niciuna dintre părţi nu este complet nevinovată, dar atât democraţia, cât politica funcţionează după reguli foarte clare. Aceste reguli trebuie respectate. Lucrul acesta este valabil pentru toţi participanţii. Nu dorim să dăm vina pe unul sau pe celălalt. Nu sunt critici formulate prin prisma apartenenţei la o formaţiune politică. Nu vreau să ascund că, de ani de zile, Partidul Liberal-Democratic din Germania (partid care deţine conducerea Ministerului de Externe al Germaniei - n.r.) are relaţii de prietenie cu Partidul Naţional Liberal din România. Dar, în acest caz, nu este vorba despre chestiuni legate de interesul partidului din care fac parte. Este vorba despre standarde comune pentru care ne implicăm şi pe care dorim să le apărăm indiferent de această relaţie de prietenie politică. Standardele trebuie neapărat respectate. Iată de ce domnul Guido Westerwelle a fost atât de franc în criticile aduse faţă de situaţia din România. Nu putem decât să sperăm că Executivul de la Bucureşti, în strânsă cooperare cu instituţiile europene, va lua măsurile necesare pentru deblocarea situaţiei.

Credeţi că ar trebui monitorizat referendumul din România?

Am pasa această decizie în responsabilitatea Comisiei Europene, singurul for chemat să se exprime asupra acestui punct. Aşteptăm părerea Comisiei Europene. Dar nu va fi nevoie de o monitorizare formală aşa cum se întâmplă în alte ţări nemembre ale Uniunii Europene în momentul alegerilor.

Dacă premierul Ponta rezolvă problemele ridicate în discuţiile de la Comisia Europeană, referindu-ne de fapt la respectarea deciziilor Curţii Constituţionale, Germania se va declara mulţumită?

Doamna Merkel spunea că toate condiţiile impuse de Curtea Constituţională trebuie să fie respectate. Cred că acesta este punctul principal, or, pentru aceasta este nevoie de cunoaşterea avizelor şi a  motivaţiilor Curţii Constituţionale. Dacă acestea vor fi aplicate, atunci ne aflăm pe o cale excelentă de deblocare a situaţiei actuale, Aceasta este poziţia oficială a Germaniei.

Vor influenţa aceste critici legate de respectarea legii şi a statului de drept aderarea României la spaţiul Schengen?

Pentru aderarea la spaţiul Schengen, foarte importante sunt progresele tehnice. În septembrie, va avea loc Consiliul pentru Afaceri Interne şi Justiţie, în cadrul căruia vor fi stabiliţi  paşii următori. Cred că decisiv pentru acest Consiliu este raportul privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare. Trebuie folosit acest timp până în septembrie pentru a ne corela cu Comisia Europeană în stabilirea paşilor în acest sens.

Preşedintele Traian Băsescu s-a făcut remarcat în cadrul Consiliului European ca un susţinător al poziţiilor Germaniei.  Aţi sesizat schimbări în cadrul acestei poziţii la cel mai recent Consiliu European unde a participat premierul Ponta?

Nu am sesizat schimbări. Dar cred că se impune un sprijin pentru aprobarea Pactului Fiscal, este o necesitate majoră. Pactul Fiscal împreună cu Mecanismul de Stabilitate ne vor ajuta pe toţi să ieşim din criza zonei euro, a monedei euro. Un al treilea element este Pactul pentru creştere economică . Acestea sunt cele trei elemente de care ne bucurăm de sprijinul guvernului român.

Cum vedeţi ieşirea din criza politică din România?

Nu sunt un profet. Apelez la toate partidele politice să se comporte responsabil să-şi asume rolul pe care îl au, să dezvolte o cultură politică echilibrată. Sper să se folosească de prilejul referendumului pentru a înceta cu cearta şi pentru a porni pe calea unei noi culturi politice în România. Spuneam că nu mă declar partizan al niciunui partid. Cred că această criză are un trecut cu participarea tuturor factorilor politici. Cred că toţi poartă răspunderea pentru ceea ce s-a întâmplat, pentru comportamentul reciproc, între preşedintele Traian Băsescu, Guvern şi Opoziţie. Cu toţii sunt chemaţi să schimbe ceva în viitor în acest mod agresiv de viaţă politică. Trebuie întreruptă această spirală. Nici acumularea prerogativelor în mâna lui Traian Băsescu nu poate fi corectă, la fel şi reacţia care a urmat.

"Toate condiţiile impuse de Curtea Constituţională trebuie să fie respectate.''

"Nu dorim să devenim partizanii uneia sau celeilalte părţi, nu acesta este rolul nostru.''

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite