Mica ţiganiadă e tot mai mare

Recensământul de anul trecut relevă o creştere importantă a numărului de cetăţeni care se declară rromi, în vreme ce toate celelalte etnii cunosc, ca şi românii, cifre în scădere.

Ordinea din clasamentul minorităţilor se păstrează la fel ca şi la recensământul din 2002, dar în cifre absolute sunt scăderi la toate etniile, cu excepţia rromilor: maghiarii sunt pe primul loc (1,238 milioane de persoane, în populaţia stabilă), rromii sunt pe locul al doilea (619.000 de persoane), poziţia a treia este ocupată de ucraineni (51.700 de oameni) şi germani (36.900 de persoane). Ponderea românilor în populaţie este în uşoară scădere faţă de ultimele două recensăminte: de la 89,5%, în 2002, acum este de 88,6%.

Maghiarii îşi păstrează ponderea

Maghiarii s-au împuţinat între ultimele recensăminte într-un ritm constant: dacă din 1992 şi până în 2002 au scăzut cu 193.000, acum sunt cu aproape 200.000 mai puţini faţă de 2002. Diminuarea procentuală este insignifiantă, ţinând cont de scăderea populaţiei totale a României. Astfel, dacă în 2002 maghiarii reprezentau 6,6%, acum sunt cam tot atât (6,5%).

Până nu vom avea rezultatele finale ale recensământului nu ştim însă care este numărul total al cetăţenilor români de etnie maghiară. Este posibil ca numărul votanţilor să se fi păstrat, iar cei 200.000 de maghiari lipsă să se regăsească în circumscripţiile de vot de afară, fiindcă sunt emigraţi.

Rromii, singurii pe creştere

Din datele pe etnii cuprinse în rezultatele provizorii făcute publice de către Institutul Naţional de Statistică (INS), rromii sunt singura etnie în care populaţia a sporit. La ei apare o creştere cu 70% a ponderii lor în totalul populaţiei stabile. Recensământul din 2002 consemna 535.140 de persoane de etnie rromă, ceea ce însemna 2,46% dintr-o populaţie totală de 21.680.974 de oameni. Acum, rromii reprezintă 3,2% din total, graţie unui cumul de factori: pe de o parte, avem o fertilitate mai mare în interiorul acestei etnii, pe de altă parte este vorba de scăderea populaţiei stabile şi, în al treilea rând, creşterea numărului celor care nu s-au mai temut să-şi declare adevărata etnie.

În 1992, rromii aveau o pondere de numai 1,8% în populaţia ţării. Faţă de 1992, când totalul cetăţenilor români de etnie rromă (atât cei din ţară, cât şi cei din afară) a fost de doar 401.087, creşterea este şi mai mare - de peste 200.000.

Avem de-a face, şi în 2011, cu o subdeclarare, dar situaţia este foarte bună în comparaţie cu cea de la ultimul recensământ. "Situaţia înregistrată e pe trend", spune sociologul Gelu Duminică, de la Agenţia Împreună. "Noi estimăm la 650.000 numărul celor care se vor declara rromi". Dacă trendul se menţine, spune sociologul, la următorul recensământ vor fi aproximativ 750.000 de rromi. În afară de aceşti 610.000 de rromi care intră în populaţia stabilă, vom mai avea un număr inclus în populaţia emigrată şi declarată de rudele rămase în ţară. Câţi anume, vom afla doar la publicarea datelor finale. Neoficial şi cu mare aproximaţie, unii spun că ne putem aştepta la vreo 300.000 de rromi plecaţi în străinătate.

Vasăzică, ampla campanie de convingere a rromilor să-şi asume etnia, cea care avea ca mesaj central triplarea fondurilor pentru comunităţile rrome, a adus un plus de peste 80.000 la populaţia stabilă. Cât priveşte distribuţia pe judeţe, ierarhia este cam aceeaşi: "Se păstrează, în oglindă, rezultatele recensământului din 1992", spune Gelu Duminică.

În cifre absolute, cei mai mulţi se află în judeţele Mureş şi Dolj (ca şi înainte), fiecare din acestea cu peste 40.000 de rromi. Ca pondere, Botoşani este judeţul cu cei mai puţini rromi (1,1%). La celălalt pol se află Mureşul (cu 8,8% din populaţie, de etnie rromă) şi Călăraşi, (cu 8,1%).

Contextul a sabotat declararea

Numărul rromilor ar fi fost şi mai mare dacă anul trecut nu ar fi avut loc o revenire în forţă a xenofobiei, nu doar în România, ci în toată Europa.
Anul 2011 a adus României un refuz din partea Schengen, iar discuţiile publice s-au centrat fals pe problema comportamentului rromilor în străinătate. A mai fost Franţa, care a expulzat grupuri de rromi români, campaniile antiimigraţie din unele state nordice, plus conflicte dure în comunităţi din Ungaria şi Bulgaria unde locuiesc rromi.

Presiuni asupra rromilor

În unele locuri din ţară s-au înregistrat presiuni asupra rromilor pentru a nu-şi declara corect etnia. La Comisia de recensământ s-au înregistrat mai multe astfel de cazuri, dar niciunul nu s-a finalizat prin sancţiuni. Gelu Duminică spune că toate sesizările depuse de Agenţia Împreună vizau situaţii din judeţele Covasna şi Harghita, unde unele autorităţi locale au făcut presiuni asupra rromilor ca să se declare maghiari şi să crească, astfel, ponderea acestei minorităţi care, spre deosebire de rromi, este foarte unită şi ştie să-şi joace politic interesele. 

Rromii întineresc populaţia României

Tot sociologul Duminică spune că natalitatea a scăzut şi în rândul rromilor, dar se menţine superioară celei înregistrate în populaţia majoritară.  În plus, atrage el atenţia, într-o populaţie mult îmbătrânită (şi prin emigrare), numărul mare de persoane cu vârste între 16 şi 45 de ani care se înregistrează în etnia rromă "ar putea satisface în mare măsură nevoile economiei româneşti, dacă se va investi în capitalul uman rrom, desigur", explică Gelu Duminică.

La ultimul recensământ, cel din 2002, rromii aveau cel mai mare procent la categoria sub 15 ani (36,3%). Aveau însă cel mai mic procent de persoane peste 65 de ani (doar 5,2%), asta din cauza accesului redus la serviciile de sănătate (în 2002, 6 din 10 rromi trăiau în mediul rural, cei mai mulţi dintre ei în comunităţi foarte sărace).

Ucrainenii şi germanii, în continuă scădere

Ucrainenii sunt mai puţini cu aproximativ 10.000: de la 61.000 în 2002  la 51.700, în 2011. Acelaşi trend scăzător se înregistrează şi printre cetăţenii de etnie germană, care erau 119.462 în 1992 (cu tot cu saşi şi şvabi), 59.764 în 2002 şi 36.900, în 2011.

La germani, scăderile au fost provocate de plecarea masivă a acestora. Procentual, dacă aceştia reprezentau 1,7% din totalul populaţiei la recensământul din 1977, în 2002 au coborât la 0,3%, iar în 2011, la numai 0,19% din populaţia stabilă a României.

52.900  de persoane nu au vrut să-şi declare etnia la recensământul de anul trecut.

Românii, aceeaşi distribuţie

Românii sunt în continuare majoritari în Bucureşti şi 39 de judeţe, în 26 dintre acestea atingând procente de peste 90%. În Capitală au cea mai mare pondere- 96,6%. Maghiarii sunt majoritari în Harghita (84,8%) şi în Covasna (73,6%). Ambele judeţe păstrează aproape aceleaşi procente ca şi în 2002 (84,6%, adică 73,8%).