"Metalul din brăţări nu este aur de 24 de carate"

Fizicianul Viorel Cojocaru, de la Institutul de Fizică Atomică Măgurele, combate teoria guvernului despre presupusul tezaur dacic de la Sarmizegetusa O lungă şi suspectă bâlbâială.

Fizicianul Viorel Cojocaru, de la Institutul de Fizică Atomică Măgurele, combate teoria guvernului despre presupusul tezaur dacic de la Sarmizegetusa

O lungă şi suspectă bâlbâială. Cam asta este tot ce au încercat să servească, din nou, jurnaliştilor, reprezentanţii Ministerului Culturii în conferinţa de presă care a precedat, ieri, expunerea brăţărilor recent răscumpărate de Executiv cu aproape un milion de lei. Directorul Muzeului Naţional de Istorie, Crişan Muşeţeanu, şi Mircea Anghelescu, reprezentantul Ministerului Culturii, au fost vădit deranjaţi de întrebările incomode ale ziariştilor de la Adevărul, evitând orice încercare de a informa corect şi complet opinia publică despre operaţiunea "Tezaurul lui Burebista".

Adrian Iorgulescu, ministrul culturii a promis că va aduce în ţară şi cea de-a cincea brăţară, culmea, fără să demonstreze că aceasta ar fi originală. Singurul argument pe care ministrul l-a adus în acest sens a fost acela că oficialii francezi ştiu bine că artefactul este autentic. Dincolo de toată prezentarea seacă şi evazivă de la conferinţă, Adevărul a reuşit să intre în posesia unui punct de vedere independent, care ar putea răsturna din temelii teoria oficială despre aşa-zisele brăţări dacice. Specialistul în axiometrie Viorel Cojocaru (n.r.-cel care a investigat şi Tezaurul de la Pietroasa), membru al echipei care a măsurat la Institutul de Fizică Atomică prin metoda fluorescenţa de raze X compoziţia aliajului din brăţările dacice, adică "amprenta aurului", îl combate pe istoricul Mircea Babeş, şeful Comisiei de la Frankfurt. Acesta a susţinut că brăţările ar fi fost făcute din kosoni romani cu o puritate de 23,5K. Acest procent, apropiat de cel al aurului pur, ar fi putut susţine teoria posibilelor falsuri, realizate recent din lingouri de aur. Viorel Cojocaru a declarat pentru Adevărul că "metalul din brăţări nu este pur" şi că amprenta lui vădeşte "un titlu cuprins între 19,3 şi 22,2 carate, departe de aurul purificat prin tehnica cementării, folosită de romani".

Teoria specialistului de la IFA vine să-i contrazică chiar şi pe poliţiştii de la IGP, care au dat în urmărire generală brăţarile de 24 de carate, adică de o altă puritate decât cea pusă în evidenţă de fizicieni.

Mircea Anghelescu aruncă pisica la Parchet

Cele patru aşa-zise brăţări dacice au fost expuse, ieri, la Muzeul Naţional de Istorie cu mult fast, cu multe vorbe de laudă la adresa autorităţilor. Crişan Muşeţeanu, directorul MNIR, şi Mircea Anghelescu, directorul Direcţiei Patrimoniu Cultural Naţional din cadrul MCC, au evitat răspunsurile directe. Reprezentanţii Executivului nu au pus la dispoziţia presei documentele care au certificat că brăţările ar fi autentice. Mai exact, expertiza de la Frankfurt şi analizele fizico-chimice efectuate la IFA. Mircea Anghelescu, reprezentatul MCC, a aruncat pisica în ograda Parchetului: "E sigur, dvs. aveţi mult mai multe informaţii decât avem noi. Când
s-au întors brăţările în ţară, ştim că s-a organizat o conferinţă de presă la Parchet. Acolo erau cei care puteau să vă răspundă la întrebări."

Iorgulescu scoate din joben a cincea brăţară

Ministrul Adrian Iorgulescu a dezvăluit că, în curând, în România va fi adusă şi cea de-a cincea brăţară dacică, aflată acum în Franţa. Deşi, deocamdată, nu are la îndemână nicio expertiză care să ateste autenticitatea acesteia, ministrul susţine că brăţara va sosi în scurt timp la Bucureşti. Nu ştie însă dacă echipa de experţi va fi aceeaşi cu cea de la verificarea celor patru brăţări sosite din SUA, via Germania. "A cincea urmează să fie expertizată. Eu doar ştiu că a fost confiscată de poliţia franceză".

De unde ştie ministrul că brăţara din Franţa este dacică? "Aşa ne-au comunicat autorităţile franceze, care s-au bazat pe existenţa unor precedente. Au mai văzut nişte brăţări dacice înainte de o confisca pe aceasta", a precizat ministrul. Acesta va trimite specialişti la Paris "în momentul în care se vor rezolva problemele de natură poliţienească şi juridică".

Expoziţia, care va putea fi vizitată până pe 1 martie, s-a bucurat chiar şi de girul primului-ministru Călin Popescu Tăriceanu. "Mă bucur că brăţările pot intra în circuitul public (...). Episodul cu brăţările ar trebui să ne pună pe gânduri în ceea ce priveşte păstrarea şi punerea în valoare a patrimoniului", a spus premierul.

Doar amprenta cu iridiu ar putea demonstra că brăţările dacice nu sunt autentice

"A fost o şedinţă înainte de conferinţa de presă şi cineva a afirmat că poliţistul i-a spus lui Babeş că este aur pur, iar eu am replicat: <> . Nu vă mai spun cine a spus asta, dar, în orice caz, eu îl respect pe domnul Babeş, dar arheologii ăştia au nişte idei fixe cu care eu nu sunt de acord. Prin mâna mea au trecut foarte multe lucruri. Ei umblă cu diverse idei false, precum cea potrivit căreia dacii nu ar fi avut aur. Or, faptul că nu le-ai găsit, nu înseamnă că dacii nu au avut, ci că nu ai ştiut să cauţi, pentru că, uite, vin braconierii şi-l găsesc. Mai sunt şi alte idei false, că aurul dacic ar fi fost monopol regal, înainte de cucerirea romană, ei colectându-l pe tot şi ascunzându-l sub râul Sargeţia, şi au venit romanii şi l-au luat. Dar este o prostie să spui că dacii nu au avut aur, atâta vreme cât Dacia era cea mai bogată zonă în aur din Europa. Am avut mari dubii la început, pentru că domnul Babeş a spus că sunt din aur pur, de 24 de carate, eu am zis că sunt falsuri, pentru că prin mâna mea au trecut multe falsuri, fie din argint, fie din aur. Dar după ce echipa noastră de la IFA a făcut măsurătorile, mi-am dat seama că brăţările au amprenta aurului dacic. Deci, părerea mea, până acum, până la noi cercetări, este că brăţările sunt din aur nativ transilvănean. Doar verificarea amprentei de iridiu ar mai putea răsturna concluziile noastre".