Mestesugarii germani lucreaza in Apoldul Mures dupa regulile Evului Mediu

Sus pe deal, drept in inima Apoldului, un satuc la 16 kilometri de Sighisoara, se inalta zidurile innegrite de vreme ale unei biserici evanghelice in stil gotic. Cinci secole au trecut de cand

Sus pe deal, drept in inima Apoldului, un satuc la 16 kilometri de Sighisoara, se inalta zidurile innegrite de vreme ale unei biserici evanghelice in stil gotic. Cinci secole au trecut de cand ctitorii ei sasi au pus piatra de temelie bisericii fortificate, ce avea sa devina loc de rugaciune, dar si centrul spiritual si comercial al comunitatii. 15 ani. Atat a trecut de cand cetatea nu mai e locuita, iar sasii au cam plecat din sat. Casele lor viu colorate si porti inalte si-au gasit repede alti proprietari. Biserica e insa aproape parasita. Ceasul din turn a incremenit, orga din secolul 18 nu mai functioneaza, iar acoperisul sta sa cada. Cele cinci turnuri, unele inalte de 20 de metri sunt in stare avansata de deteriorare. In biserica au mai ramas doua statuete ale Sfintilor Petru si Pavel si bancutele in care credinciosii isi tineau altadata hainele de duminica.
A aflat de Romania de la un cioban din Ucraina
Acum doi ani, un tanar artist din Germania s-a stabilit in Apold pentru a restaura biserica. Sebastian Bethge, care are si o specializare in zidarie, a primit imediat aprobarea Bisericii Evanghelice din Romania si a Primariei din comuna pentru inceperea lucrarilor. Locuieste chiar in cetate, in casa clopotarului. "Am fost opt ani de zile pe drum, prin lume, in cautarea unui loc unde sa raman", povesteste tanarul. A ajuns in Apold intamplator. Aflase de Romania de la un cioban roman din Ucraina, care i-a spus ca tara de unde vin stramosii lui e cea mai frumoasa din lume. Sebastian a venit sa se convinga. Si a ramas. Vara lucreaza pe santierul din cetate cu oamenii din sat sau, uneori, cu mestesugari tineri din Germania. Iarna, cand vremea nu mai permite continuarea lucrarilor, cauta in arhivele Sighisoarei sau Sibiului documente referitoare la Biserica pe care nemtii nostri au numit-o Trappold. Sebastian a creat si o asociatie in tara sa natala pentru ca doritorii sa poata ajuta la restaurare. "Din pacate, doar cativa dintre nemtii care au locuit in Apold se implica in renovarea bisericii", povesteste barbatul de 30 de ani. Au facut donatii Ambasada SUA la Bucuresti si Fundatia Mihai Eminescu sub patronajul Printului Charles. Sebastian isi aminteste ca, atunci cand a vizitat Sighisoara, Printul Charles a fost foarte impresionat de biserica-cetate. De atunci, tanarul este consiliat in munca sa de mai multi experti britanici. In incinta cetatii se organizeaza vara cursuri de tamplarie si zidarie pentru oamenii din sat, dar si pentru tinerii mestesugari, care vor sa castige experienta.
Calfele trebuie sa lucreze prin lume trei ani si o zi
In aceasta vara au venit la Apold, tot pentru experienta, cinci calfe din Germania, care lucreaza voluntar la renovarea Bisericii. Tinerii fac parte dintr-o Confederatie europeana de meseriasi traditionali (CCEG), urmasa a breslelor de mestesugari din Evul Mediu. Tinerele calfe, dulgheri, tamplari, zidari, fierari, trebuie sa respecte niste reguli stricte. "Trebuie sa colindam prin lume trei ani si o zi, fara a ne apropia mai mult de 50 de kilometri de locul in care ne-am nascut", povesteste Stefan Ighisan, una dintre calfe. "Trei ani si o zi, pentru ca perioada de acumulare a experientei trebuie sa fie mai lunga decat cea de studiu (3 ani)", explica barbatul de 25 de ani. Stefan s-a nascut la Stuttgart, in Germania, din parinti romani, plecati cu ani in urma din Banat. Poarta la el mereu un carnet de itineranta, unde s-au adunat stampilele locurilor prin care a lucrat: Elvetia, Austria, Liban, Polonia si Irlanda. Voluntar ca si la Apold. Ca si celelalte calfe, Sebastian poarta la lucru o uniforma traditionala: camasa alba, vesta si jacheta neagra. Numarul de nasturi aminteste purtatorului regulile breslei sale. Trei nasturi la maneca simbolizeaza cei trei ani de studiu si ceilalti trei de umblat prin lume. Cei sase nasturi de la jacheta arata numarul de zile lucratoare pe saptamana, iar cei opt nasturi de la vesta reprezinta orele de munca obligatorii pe zi. "Pantalonii evazati sunt meniti sa nu permita talajului sa intre in pantofi", explica Stefan cu mandrie. Are in buzunar o harta cu perimetrul de 50 de kilometri in jurul Stuttgartului, pe care nu are voie sa-l calce pana in noiembrie, cand se sfarsesc cei trei ani de ucenicie.