Meşterul Manole, ambasador turistic

Autorităţile vor să atragă investitori promovând Curtea de Argeş şi fortăreaţa lui Dracula de la Poienari, dar şi zona de munte a judeţului Un proiect de dezvoltare a turismului

Autorităţile vor să atragă investitori promovând Curtea de Argeş şi fortăreaţa lui Dracula de la Poienari, dar şi zona de munte a judeţului

Un proiect de dezvoltare a turismului în Argeş prevede ca, în maximum zece ani, Cheile Dâmbovicioarei şi Lacul Bâlea să fie staţiuni de talia celor de la poalele Alpilor.

Zona de nord a judeţului este deja recunoscută pentru potenţialul turistic extraordinar. Aici se află Cetatea de la Poienari, cunoscută drept "fortăreaţă a lui Dracula", Mănăstirea meşterului Manole de la Curtea de Argeş, cea mai veche biserică rupestră din România de la Corbii de Piatră, dar şi Cheile Dâmbovicioarei, Barajul Vidraru, Lacul Bâlea şi Transfăgărăşanul.

Totuşi, deşi în fiecare weekend pe Transfăgărăşan ajung aproximativ 25.000 de turişti, infrastructura rutieră este catastrofală, iar serviciile hoteliere, mai mult decât modeste.

"Aproximativ 5.000 de turişti care ajung aici în weekend sunt străini: din Polonia, Ungaria, Germania sau Olanda. În momentul actual, pensiunile şi hotelurile fac faţă cu greu numărului de turişti", spune şeful Salvamont Argeş, Adrian Sănduloiu.

Teren de golf în locul izlazurilor

Agenţia de Implementare a Proiectelor de Dezvoltare a Judeţului Argeş, împreună cu specialişti din Franţa, au realizat un masterplan al turismului din zona de nord a judeţului.

Proiectul propune investiţii de amploare în pârtii de schi la nivelul celor din Franţa sau Elveţia, în zonele Cumpăna şi Iezer, parcuri aeriene de aventură în păduri sau terenuri de golf în locul vechilor izlazuri comunale. Autorităţile vor să reabiliteze şi patrimoniul cultural, istoric şi religios din nordul judeţului.

De asemenea, oficialii au mai prevăzut în proiect construcţia unor hoteluri dotate cu piscine, săli de fitness, terenuri de tenis sau de golf, dar şi a unor spaţii de cazare suspendate deasupra Lacului Vidraru.

Astfel, spun specialiştii, numărul turiştilor va creşte, în primă instanţă, de cel puţin trei ori, ajungând la 75.000 de vizitatori pe weekend.

Investitori din Austria şi Elveţia

Pentru a demara acest proiect cât mai curând, conducerea Consiliului Judeţean Argeş va face câteva prezentări oamenilor de afaceri din judeţ, urmând ca, în luna august, să-i tenteze pe cei din Europa.

"Vom merge în zonele Rhone Alpes şi Grenoble, vestite pentru turismul montan, dar şi în Austria şi Elveţia", a precizat preşedintele C.J. Argeş, Constantin Nicolescu.

Potrivit vicepreşedintelui CJ, Costache Florea, "deja firme puternice din Argeş şi-au anunţat interesul să investească în serviciile hoteliere".

Aproximativ 5.000 de turişti care ajung aici în weekend sunt străini: din Polonia, Ungaria, Germania sau Olanda
Adrian Sănduloiu,
şef Serviciu Salvamont Argeş

Proiecte pentru drumuri

Pentru tronsoanele Muşăteşti-Brăduleţ-Poienile Vâlsanului, Lereşti-Voinea şi Dâmbovicioara - limita judeţului Braşov se aşteaptă o finanţare europeană de 21 de milioane de euro în luna martie 2009.

Până în acest moment, Guvernul României a acordat un sprijin financiar de 1.200.000 lei, pentru realizarea studiului de fezabilitate pentru zona Vidraru-Cumpăna.

Proiectul se află în fază de licitaţie, după care va fi propus spre finanţare europeană, pentru a asigura în zonă toate utilităţile necesare, de la electricitate şi până la canalizare şi apă curentă.