Meseriaşii, obligaţi să înfiinţeze întreprinderi meşteşugăreşti

Proiectul legii meşteşugurilor prevede practicarea numai cu atestat a 85 de meserii în astfel de firme

Practicarea unui meşteşug va fi permisă, numai după obţinerea unui atestat, persoanelor fizice autorizate, asociaţiilor familiale, societăţilor cooperatiste sau firmelor înfiinţate în baza Legii 312/1990. O întreprindere meşteşugărească poate fi înfiinţată doar dacă întreprinzătorul deţine calificarea de maistru sau dacă angajează un maistru într-o funcţie de conducere.

Un proiect de lege vechi de peste trei ani, revenit acum pe masa parlamentului, prevede că la nivelul fiecărui judeţ se vor înfiinţa Camere teritoriale ale meşteşugarilor. Aceste instituţii vor ţine Registre ale meşteşugarilor şi vor acorda atestate în baza cărora vor funcţiona întreprinderile meşteşugăreşti. De asemenea, la nivel naţional se va înfiinţa Camera Meşteşugarilor, care va ţine Registrul Naţional al Meşteşugarilor.

Meşteşugăria "la negru" va fi amendată

Persoanele fizice sau juridice care vor desfăşura activităţi lucrative de natură meşteşugărească fără a deţine sau înaintea obţinerii unui atestat vor fi sancţionate cu amenzi cuprinse între 1.000 şi 5.000 RON. Atestatul se va obţine, în urma unui examen, de la Registrul Meşteşugarilor din raza teritorială (judeţul) în care îşi desfăşoară activitatea. Camera teritorială este instituţia care va constata şi va aplica sancţiunile în cazurile celor care vor practica "la negru", mai precis fără atestat, astfel de activităţi, potrivit proiectului de lege amintit mai sus.

Înregistrarea provizorie se va face la prefectură

Camerele teritoriale de meşteşugari se vor înfiinţa de către comitete de iniţiativă ce vor fi coordonate, la început, de către prefecturi. Comitetul de organizare din fiecare judeţ va admite, cu titlu provizoriu, cererile persoanelor fizice şi juridice care urmează să se înscrie în Camera teritorială. Maiştrii şi lucrătorii calificaţi care doresc să obţină atestatul necesar vor fi evaluaţi, în vederea recunoaşterii competenţelor profesionale, de către o comisie constituită la nivelul fiecărei Camere teritoriale în parte.

Odată cu atestatul, persoana admisă va primi şi un carnet de meşteşugar, în care se trec meseriile pe care este abilitată să le practice. Bineînţeles, pentru toate acestea se va percepe o taxă al cărei cuantum încă nu este cunoscut, urmând a fi stabilit de fiecare Cameră teritorială în parte.

În forma iniţială a proiectului, prezentată la sfârşitul anului 2003, activitatea lucrativă era definită ca întreprindere meşteşugărească "dacă cel puţin 70% din cifra de afaceri se realizează cu una dintre meseriile prevăzute în anexa legii". Această prevedere nu se mai regăseşte în forma actuală a proiectului de lege.

Statul va descentraliza formarea profesională

Viitoarea lege a meşteşugurilor nu e o invenţie românească, ci a fost "importată" din Germania. Acolo, ministerul de învăţământ a descentralizat serviciul de formare profesională în aceste meserii şi l-a cedat către organizaţiile din sectorul particular, respectiv Camerelor meşteşugarilor.

Va fi greu să urmăm modelul german

"La noi, politicienilor care urmează să voteze această lege le va fiu greu să se înţeleagă asupra modului de finanţare a Camerelor teritoriale. În plus, nu se ştie ce societăţi comerciale ar putea fi dispuse să preia ucenici", ne-a declarat Teodor Drăgan, preşedintele Uniunii Naţionale a Cooperaţiei Meşteşugăreşti - UCECOM. El a mai arătat că în sistemele de învăţământ din ţara noastră există de multă vreme şcoli de meserii, însă aici ucenicii plătesc; în modelul german, şcolile sunt plătite de către Camerele teritoriale meşteşugăreşti, iar ucenicul face practică într-o întreprindere, pentru care primeşte bani. Transformarea sistemului românesc după modelul german va fi, de aceea, foarte dificilă…

Meseriile sunt grupate în cinci domenii de activitate

Cele 85 de meserii nominalizate în prima anexă la proiectul legii meşteşugurilor sunt grupate pe următoarele domenii: construcţii şi prelucrarea lemnului, mica industrie, prestări pentru servirea populaţiei (inclusiv comerţul, alimentaţia publică şi turismul), mecanica şi, respectiv, electromecanica. În prima categorie se înscriu electricieni, mozaicari, zugravi, tâmplari, procesatorii de produse ceramice, sudori, bobinatori, montatori de gresie şi faianţă etc. - în total, 29 de meserii. În cea de-a doua categorie sunt ţesătorii (manual, artizanat), confecţionerii şi reparatorii de încălţăminte, pălărierii, producătorii de plapume şi saltele. În cea de-a treia se regăsesc meserii ca: fotograf, vopsitor auto, reparator auto (partea mecanică), croitor, sobar, coşar, geamgiu, potcovar, cofetar, brutar, cizmar, cosmetician etc. În ultimele două categorii de pe lista amintită găsim tinichigii, bijutieri, ceasornicari, frigotehnişti sau tehnicieni auto.

România are 1.041 de organizaţii meşteşugăreşti

- 292 cooperative;

- 228 societăţi cooperative;

- 238 societăţi pe acţiuni;

- 283 cooperative mici;

În cadrul sistemului funcţionează 1.600 unităţi de producţie, 6.000 de unităţi de prestări servicii pentru populaţie şi 1.100 magazine de desfacere a mărfurilor; Cooperaţia meşteşugărească asigură în prezent locuri de muncă pentru 90.000 de oameni, din care aproximativ 3.000 de persoane cu diverse grade de invaliditate.Paul Păcuraru: "Legea nu e o întoarcere la sistemul breslelor"

Paul Păcuraru: "Legea nu e o întoarcere la sistemul breslelor"

Ministrul muncii, familiei şi egalităţii de şanse, Paul Păcuraru (foto), consideră că viitoarea lege a meşteşugurilor nu este neapărat o întoarcere la vechiul sistem al breslelor. "Odată cu apariţia acestei legi se creează o dublă deschidere - atât pentru mica industrie, cât şi pentru activităţile tradiţionale din mediul rural", apreciază Păcuraru. El mai precizează că este un susţinător al actului normativ, pentru că acesta "va reglementa mecanismele de recunoaştere a unor calificări care nu pot fi validate în urma cursurilor clasice de atestare".