Mersul economiei, perceput diferit de guvern şi afacerişti

Pentru premierul Călin Popescu Tăriceanu, actualii indici macroeconomici nu sunt motive serioase de îngrijorare. Statisticile arată clar - salariile cresc chiar de două ori mai repede decât

Pentru premierul Călin Popescu Tăriceanu, actualii indici macroeconomici nu sunt motive serioase de îngrijorare.

Statisticile arată clar - salariile cresc chiar de două ori mai repede decât productivitatea. Totuşi, pentru şeful guvernului situaţia e viceversa - majorarea salariilor nu a depăşit indicele de productivitate. În aceste condiţii, nu e de mirare de ce oficial "e bine" şi economia merge "fără probleme".

"Nu aş putea spune că există un indicator care să mă îngrijoreze. Am fost preocupat de modul în care a evoluat inflaţia în această toamnă, dar sunt premise ca acest indicator să revină în limitele normale, astfel încât nivelul prognozat de Banca Naţională pentru 2009 să fie atins", a declarat, ieri, premierul Tăriceanu după ce a participat la un seminar pe tema "România în Uniunea Europeană".

Pentru şeful guvernului, nivelul ridicat al inflaţiei din acest an a fost determinat de creştrea preţurilor în sectorul energetic şi alimentar, şi nu de majorarea salariilor, care nu a depăşit creşterea productivităţii muncii.

"Inflaţia înseamnă nesiguranţă"

Declaraţia nu vine doar în contradicţie cu evidenţa statistică, dar pare să minimalizeze semnalele de îngrijorare transmise de Banca Naţională şi de analiştii economici, inclusiv cei de la Fondul Monetar Internaţional şi instituţii de rating. Pe scurt, mesajul acestora este că economia tinde să se umfle nesănătos, fără fundamente temeinice. Economia consumă mai mult decât produce, atât la nivel macro, cât şi micro - importurile cresc mult mai repede decât exporturile, iar salariile depăşesc productivitatea muncii.

Aceasta se traduce în final prin derapaje, ieşiri din program ale deficitului de cont curent, inflaţiei şi cursului valutar. "Salariul trebuie să crească atât cât îi permite economia", sintetiza săptămâna trecută guvernatorul Mugur Isărescu, confruntat cu ieşirea din program a inflaţiei. "Evident că în 2008 există un risc de derapaje economice suplimentar celui din 2007. Motivul principal - deteriorarea balanţei de plăţi", arată Mihai Bogza, preşedintele Bancpost.

Asemenea îngrijorări la nivel macro se regăsesc şi la scara micro a economiei.

George Safir, patronul unei unităţi de producţie avicolă din Vaslui, are o imagine clară despre ce înseamnă salarii nejustificate de productivitate: "Pentru că nu am mai găsit angajaţi, anul acesta am fost nevoit să cresc salariile chiar cu 50%, deşi forţa de muncă este mai puţin calificată". Omul de afaceri a fost afectat şi de creşterea inflaţiei pe fondul variaţiilor bruşte ale cursului valutar.

"Nu mai ai siguranţă faţă de ceea ce va urma. Spre exemplu, acum sunt în discuţii cu furnizorul de furaje, care nu mai ştie ce preţuri să pună, mai ales că şi el se aprovizionează din import". Privit din afară însă, omul de afaceri vasluian nu ar avea de ce să se plângă. Ca şi economia, a crescut: anul acesta, după investiţiile făcute pentru extindere, şi-a dublat cifra de afaceri (până la 12 milioane de euro), ba chiar a crescut numărul de angajaţi (de la 175 la 250).

"Evident că ne îngrijorează inflaţia, cursul de schimb şi deficitele, pentru că acestea duc la modificarea, în mare măsură, a planurilor de afaceri iniţiale", spune Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri (AOAR).

"Iar mediul de afaceri va avea şi mai mult de suferit dacă preţurile la energie vor continua să crească nejustificat", adaugă Cristian Pârvan.

Mai simplu spus, oamenii de afaceri percep ameninţările de la nivel macroeconomic prin creştrea costurilor de producţie. "S-a ajuns la o creştere aberantă a salariilor. Dacă situaţia va continua, o să ajungem necompetitivi în Uniunea Europeană", spune Alin Burcea, membru în comitetul director al ANAT.

După cum arătam în "Adevărul" de ieri, subiectul este prezent la orice întâlnire a oamenilor de afaceri, iar recent a fost reluat şi de investitorii americani. Evident, creşterile de costuri se vor traduce în preţuri, deci inflaţie.

În ultima cercetare privind tendinţele din economie, realizată de Institutul de Statistică, opinia generală în rândul managerilor a fost că cel puţin pentru următoarele trei luni sunt de aşteptat creşteri de preţuri.