„Mersul la cinema trebuie să devină, uşor-uşor, un obicei“

Tudor Giurgiu, preşedintele onorific al TIFF, spune că organizarea unei Caravane a filmelor reprezintă o modalitate de promovare a producţiilor româneşti.

Cum a luat naştere această Caravană?

România este ţara cu cea mai mică densitate de ecrane de cinema la 100.000 de locuitori şi până când autorităţile vor lua măsuri - dacă vor lua -  trebuie găsită o alternativă, astfel încât mersul la cinema să devină, uşor-uşor, un obicei. În multe oraşe ale ţării au fost desfiinţate sălile de cinema.

Tinerii au uitat de tradiţia mersului săptămânal la cinematograf şi optează pentru diferite forme de entertainment cu rol educativ îndoielnic. Caravana este o modalitate prin care pot fi promovate filmele româneşti şi succesele pe care cinematografia românească le-a înregistrat la festivaluri le internaţionale.

Ideea caravanei este, până la urmă, o reîntoarcere la ceea ce se întâmpla în anii ‘60, când filmele circulau prin ţară şi în felul acesta. Se vede că ne-am întors în timp şi e nevoie de astfel de demersuri.

Codaşii Europei

De ce în România anului 2009 sunt atât de multe oraşe care nu au cinema?

Suntem codaşii Europei în ceea ce priveşte numărul cinematografelor funcţionale în ţară, iar principala cauză o reprezintă interesul scăzut al autorităţilor faţă de acest subiect. Iar starea deplorabilă a cinematografelor, acelea care mai există, determină scăderea numărului de spectatori de la an la an.

După ‘90, nu au existat nicio viziune coerentă şi nicio strategie în ceea ce priveşte soarta acestor săli. Într-o ţară normală, cineaştii s-ar fi legat de copaci în faţa unui cinematograf ce urma să se transforme în cazinou sau cârciumă. Noi, însă, am privit neputincioşi la un fenomen aproape ireversibil.

Nu credeţi că o astfel de Caravană încurajează autorităţile să nu mişte un deget pentru a reînvia cinematografele?

Cred că autorităţile nu se vor simţi „ameninţate„ de iniţiativa noastră. Însă dorinţa mea este să transform această caravană într-o tradiţie pentru a putea spera că mersul la cinema va deveni un obicei. Şi atunci, poate se vor simţi „ameninţate“, având în vedere noul loc unde se poate viziona un film şi anume un cinematograf neconvenţional: în case de cultură, în săli de teatru, în universităţi, iar pe timp de vară vom opta pentru proiecţiile în aer liber.

În orice caz, m-aş bucura dacă aş găsi primari sau autorităţi locale entuziaste, care să ne scrie sau să aibă interes să ne găzduiască şi poate, de ce nu, chiar să se gândească să organizeze un program coerent şi periodic de prezentare de filme în oraşul respectiv.

Cum stau alte ţări la acest capitol?

În majoritatea ţărilor din Vest, mersul la cinema nu este considerat o sărbătoare, nu e o raritate. Cu toate acestea, există caravane similare, care parcurg în special comunităţi izolate, oraşe mici, fără săli de cinema. Evenimente similare au loc, de exemplu, în Marea Britanie – Shooting People Mobile Cinema, în Italia – Cinemada Mare, în Elveţia – Orange Cinema etc.

Care este scopul Caravanei filmelor?

Îmi doresc ca publicul român să redescopere bucuria de a merge la film, iar at-mosfera de festival, de care are parte publicul devotat al TIFF, să fie împrumutată de cât mai multe oraşe din ţară. Vom încerca să facem din Caravana Filmelor o tradiţie, un festival în circuit. Se va întâmpla de două ori pe an - primăvara (indoor) şi vara (în aer liber).