Membrii UE fac front comun impotriva terorismului

* Olandezul Gijs de Vries - noul coordonator al UE pentru contraterorism * Discutiile asupra Constitutiei europene - deblocate

Cele doua zile ale reuniunii de primavara a Consiliului European, inceputa, ieri, la Bruxelles, au fost plasate sub semnul reconcilierii si al solidaritatii. La doar doua saptamani de la tragedia de la Madrid, liderii UE au incercat sa stranga randurile, pentru a putea raspunde in mod eficient amenintarii terorismului. Toate divergentele de pana acum par sa fi fost lasate, deocamdata, la o parte, toate orgoliile uitate. Joi seara, era asteptata adoptarea fara probleme a planului de coordonare anti-terorista elaborat de ministrii de Interne ai UE. In afara masurilor legate de eficientizarea schimbului de informatii, de intensificarea controlului in aeroporturi si porturi, sau de includerea amprentelor digitale si a elementelor de detectare a irisului ocular in cadrul vizelor si pasapoartelor, planul contine o importanta clauza de solidaritate. Aceasta prevede ca, in cazul in care o tara este vizata de un atentat terorist, toti membrii UE ii vor sari in ajutor, mobilizandu-si toate fortele, inclusiv cele armate. Aceasta clauza este prezenta, de altfel, si in proiectul de Constitutie europeana a carui adoptare a fost blocata la sfarsitul anului trecut, din cauza neintelegerilor dintre membrii Uniunii. Urma sa fie numit si un coordonator al UE pentru contraterorism, in persoana ministrului adjunct olandez de Interne, Gijs de Vries, a carui misiune va fi de a se asigura ca toate guvernele europene isi respecta angajamentele asumate in aceasta privinta. El va monitoriza cooperarea in toate domeniile, politienesc, juridic si financiar, si va raporta Consiliului in legatura cu toate actiunile, de la probleme legate de securitatea frontierelor pana la eforturile de blocare a finantarii terorismului. Liberal in varsta de 48 de ani, de Vries a reprezentat Olanda in cadrul Conventiei pentru redactarea Constitutiei UE si a jucat un rol important in tratativele pentru infiintarea Curtii Penale Internationale. Tot sub semnul reconcilierii au fost plasate si discutiile asupra viitoarei Constitutii europene. Cu doar trei luni in urma, adoptarea acestui text fundamental pentru viitorul UE parea blocata pentru multa vreme; nu era foarte sigur daca vor fi reluate discutiile pe aceasta tema inainte de sfarsitul anului. Schimbarea guvernului spaniol, in urma alegerilor de acum doua saptamani, a oferit o nesperata ocazie de iesire din impas; odata cu venirea socialistilor la putere, Madridul a renuntat la opozitia inversunata fata de unele prevederi ale Constitutiei, printre care figureaza si principiul adoptarii deciziilor cu majoritate dubla (in favoarea unei legi ar trebui sa voteze 50 la suta dintre tarile membre, reprezentand un total de 60 la suta din populatie). Ramasa singura in tabara "incapatanatilor", Polonia a inceput sa dea semne ca ar fi dispusa sa accepte un compromis. De aceea, reprezentantul presedintiei semestriale a UE, premierul irlandez Bertie Ahern, urma sa le propuna, ieri, colegilor sai, relansarea Conferintei Interguvernamentale pentru adoptarea Constitutiei. Aceasta ar putea avea loc in urmatoarele saptamani si, daca totul merge bine, presedintia irlandeza spera sa obtina un acord pana la sfarsitul lunii iunie.