Medicina, la vânzare

obicei, bunurile publice vor trece la privaţi pe mai nimic. Totuşi, e o privatizare mai corectă decât celelalte: "activele" ajung în mâinile celor care muncesc în cabinete, fără şpăgi sau

obicei, bunurile publice vor trece la privaţi pe mai nimic. Totuşi, e o privatizare mai corectă decât celelalte: "activele" ajung în mâinile celor care muncesc în cabinete, fără şpăgi sau firme-căpuşe. Câştigul autorităţilor, ce renunţă la o pârghie de control în domeniu, este de imagine. Fireşte, dacă excludem lobby-ul parlamentarilor-medici, cărora nu le strică privatizarea. Cei 16.000 de beneficiari ai cabinetelor cu preţ redus vor mulţumi celor care i-au împroprietărit, şi-au zis promotorii legii, neştiind că studiile comandate de fosta guvernare arată că doar 20 la sută din locatarii blocurilor ANL au votat cu PSD-ul.Ce câştigă, publicul? Teoretic, comunitatea scapă de grija investiţiilor, care trec în sarcina medicilor. Practic, mai devreme sau mai târziu, aceste fonduri vor fi recuperate de investitori, fie de la Asigurări, fie direct de la pacienţi. În plus, se va introduce în costul actului medical şi amortizarea unor clădiri până acum folosite gratis. Aceste costuri se vor face simţite în ani. Rapid însă, susţin autorităţile, se va constata o schimbare la faţă a cabinetului. Odată ce au siguranţa proprietăţii, medicii vor pune gresie şi termopane, vor cumpăra aparatură şi mobilier. Fără discuţie, nimeni nu era dispus să bage bani în proprietăţile statului. Probabil, mulţi medici vor încerca să folosească bugetul de la Asigurări pentru a-şi moderniza cabinetele. Să fie acesta singurul beneficiu al pacienţilor? Bolnavii sunt interesaţi să nu stea la coadă şi să fie corect trataţi. Vârstnicii şi cei cu copii mici doresc consultaţii la domiciliu. Cu toţii vor analize şi terapii moderne, accesibile doar în centre de înaltă performanţă. Rămâne de văzut în ce măsură vor reuşi să satisfacă dorinţele publicului noii proprietari.Pentru medici, chilipirul rămâne chilipir. Ei sunt fericiţi că vor avea ce vinde sau închiria, când ies la pensie. Privatizarea însă ascute concurenţa. Farmaciştii s-au bucurat când au primit farmaciile, apoi au constatat că trebuie să lupte cu marile lanţuri, care adesea i-au falimentat şi "înghiţit". şi patronii micilor magazine s-au bucurat că pot să-şi cumpere spaţiile, apoi, când au apărut hipermarketurile, au început să tragă obloanele. Centrele de diagnostic şi tratament vor începe să "absoarbă" medicii care nu au primit cabinete gratis şi vor solicita banii Asigurărilor. Pacienţii vor avea de ales între marile centre, unde obţin servicii integrate, şi micile cabinete. Pacientul câştigă, pentru că va creşte oferta. Nu e imposibil pentru noii proprietari să reziste, dar trebuie să-şi dovedească abilităţile de manager. Până acum, ei s-au comportat ca nişte angajaţi cu simbrie. Propunerea CNAS, care le-a cerut să administreze jumătate din banii de medicamente rulaţi în România, a fost respinsă, pe motiv că înseamnă o muncă în plus şi ceva riscuri. Capitaliştii care refuză controlul a 25.000 de miliarde sunt aruncaţi, totuşi, în vâltoarea medicinei de piaţă. Să fie într-un ceas bun!