Mecanismul unicat în lume arată fazele lunii

Primul turn de biserică din Oradea are o înălţime de 55 de metri. Prezentul episod al campaniei „Poveştile Oradei mari” este dedicat Bisericii cu Lună, monument istoric de categoria A.

La începutul secolului al XVIII –lea, în Oradea ortodocşii aveau o singură biserică, în cartierul Velenţa. Pentru a ajunge la biserică, orădenii se deplasau prin noroi, în special când ploua şi apele Crişului şi ale Peţei se umflau şi ieşeau din matcă. Demersurile pentru construirea unei biserici au fost nenumărate, în special după anul 1743, când se înfiinţează parohia în „Oraşul Nou”. În 1754, când ortodocşii s-au prezentat în faţa comisiei imperiale cu o petiţie prin care cereau să li se acorde dreptul de a-şi clădi o biserică, au primit un nou răspuns negativ, motivat astfel: „confesiunea ortodoxă fiind numai tolerată, nu se poate admite ca în oraş să se clădească o nouă biserică ortodoxă, lângă cea catolică şi unită” (după cum menţionează Peter I. Zoltan în „Trei secole de arhitectură orădeană”). Abia în 1783, după Edictul de toleranţă din 1781, s-a obţinut dreptul de a zidi o nouă biserică ortodoxă.

Prima catedrală cu turn
Piatra de temelie a Bisericii ortodoxe „Adormirea Maicii Domnului” (Biserica cu Lună), a fost aşezată la data de 9 noiembrie 1784, în prezenţa episcopului ortodox de la Arad. Proiectată de arhitectul Iacob Eder şi construită de Ioann Lins (Paler), biserica a fost ridicată din banii ortodocşilor greci, români şi sârbi din Oradea.  Primul serviciu divin a fost oficiat şase ani mai târziu, în 1790. „De menţionat că la acea dată era singura biserică cu turn din Oraşul Nou”, scrie Peter I. Zoltan în volumul mai sus menţionat.

Simbol al ortodoxismului
Biserica cu Lună avea să devină nu numai „o vestitoare a învăţăturii creştine ortodoxe generaţiilor viitoare” - cum s-a spus la sfinţirea ei din anul 1832, ci şi o cetate de apărare a graiului şi neamului românesc de la marginea ţării.
„Ceea ce reprezintă biserica Trei-Ierarhi pentru Moldova, Curtea de Argeş pentru Muntenia, Biserica Sfântul Nicolae din Braşov pentru sud-estul Transilvaniei, aceea reprezintă Biserica cu Lună din Oradea pentru credincioşii ortodocşi din nord-vestul Transilvaniei ”, se menţionează pe site-ul www.bisericaculună.ro.  Tot de aici aflăm că Biserica cu Lună este cunoscută pe plan internaţional  şi pentru faptul că, pe arcada despărţitoare a naosului de altar, chiar deasupra crucii de la tâmplă, se află portretul lui Horea, datând de la anul 1816, când a fost pictată biserica.
Însă cel mai cunoscut lucru despre biserică este mecanismul unicat din turn, care are menirea de a pune în mişcare o sferă cu diametrul de 3 m, de forma lunii, vopsită jumătate în negru, jumătate în auriu. Aceasta  se deplasează după mişcarea de rotaţie a Lunii în jurul Pământului şi arată, prin rotirea sa, toate fazele Lunii.

De interes naţional
Doina Lucaci, şef Birou Marketing Cultural şi Promovarea Imaginii Patrimoniului în cadrul Primăriei Oradea, spune că biserica este monument istoric de categoria A, adică de interes naţional. Unii specialişti spun că biserica are un aer calm, de baroc târziu clasicizant. Alţii, judecând după structura şi decoraţia bisericii, clasifică stilul ca fiind bizantin, cu elemente de baroc târziu şi neoclasicist. O definiţie apreciată de Peter I. Zoltan ca fiind completă îi aparţine lui Vasile Drăguţ, care spune că biserica ar avea o modenatură arhitectonică de inspiraţie barocă şi în mică măsură neoclasică, adaptată unui program cultic tipic ortodox.