Masivul Retezat, cea mai ecologică zonă turistică

Pensiunile de la poalele parcului naţional au primit atestare internaţională că pot oferi servicii de calitate, fără a polua mediul Opt pensiuni şi cabane din Parcul Naţional Retezat au

Pensiunile de la poalele parcului naţional au primit atestare internaţională că pot oferi servicii de calitate, fără a polua mediul

Opt pensiuni şi cabane din Parcul Naţional Retezat au fost primite în reţeaua exclusivistă Pan Parks şi vor beneficia gratuit de cea mai bună reclamă în întreaga Europă. Turiştii străini vor fi îndrumaţi către pensiunile româneşti din Retezat, în fiecare an, de către fundaţia europeană care sprijină ecoturismul. Proprietarii pensiunilor de la poalele Retezatului, pentru a fi primiţi în "elită", au avut de respectat mai multe cerinţe în materie de protecţia mediului.

Pan Parks este o fundaţie europeană care promovează doar acele parcuri naţionale din Europa care îndeplinesc condiţii ecoturistice deosebite. După ce sunt atent selectate şi evaluate în baza unor criterii extrem de dure, hotelurile sau pensiunile sunt apoi recomandate drept destinaţii ideale pentru ecoturism.

Cele opt pensiuni şi cabane româneşti, care fac parte acum din Pan Parks, sunt situate în comunele Sălaşu de Sus, Râu de Mori, pe Valea Râului Mare, în zona Cârnic (la una din porţile Parcului Naţional Retezat) şi la cabana Rotunda, din judeţul Hunedoara, la o altitudine cuprinsă între 600 şi 1.000 de metri. Toate sunt fie în vecinătatea, fie chiar în Parcul Naţional Retezat. Întreaga zonă este integrată, alături de alte zece rezervaţii din zece state europene, în reţeaua exclusivistă.

Evaluarea a durat vreo trei ani

Pentru acreditare, pensiunile din Retezat au fost supuse unui proces de evaluare de aproape trei ani, foarte bine pus la punct. Printre criteriile care au trebuit îndeplinite de pensiuni se numără cele referitoare la oferirea de bucate tradiţionale, angajarea şi calificarea personalului, existenţa utilităţilor şi, cel mai important, protejarea mediului.

Toate cele opt pensiuni româneşti "Pan Parks" au un colţ dedicat special ariei protejate, în care sunt prezentate regulile de vizitare ale Parcului Naţional Retezat. "S-a făcut o evaluare care a pornit de la arhitectura pensiunilor, de la modul în care sunt gestionate curentul şi apa, pentru a fi făcute cât mai multe economii. "Trebuie să fim mândri fiindcă, printre cele 10 parcuri certificate Pan Parks din întreaga Europă este şi Parcul Naţional Retezat", declară Ovidiu Bodeanu, şeful Serviciului Public Judeţean Salvamont Hunedoara.

Doar becuri fluorescente, prietenoase cu mediul

Condiţiile pentru acreditarea unei pensiuni de către inspectorii Pan Parks sunt atât de dure, încât unul dintre administratorii unei pensiuni din Retezat spune că a fost surprins să afle că una din condiţiile pentru care poţi fi eliminat este sistemul de iluminat al cabanei. "Până şi becurile trebuie să fie ecologice pentru a putea primi această certificare.

Noi am deschis această pensiune pentru familie. Voiam un loc în care să ne bucurăm de linişte şi aer curat în Retezat. Iubim Retezatul şi, an de an, din 1970 încoace, venim aici în concediu. Apoi fiul nostru, care a fost pentru o specializare în Bulgaria, a venit şi a început procedura prin care să obţinem această certificare. A fost o luptă pentru a îndeplini toate condiţiile, mai ales pe cele ce privesc respectarea mediului înconjurător", povesteşte Aurica Trăilă, administratorul unei pensiuni turistice din Retezat, acreditată de Pan Parks.

Sălbăticia Retezatului atrage turiştii străini

Anul trecut, circa 10 mii de turişti străini din ţări ca Germania, Ungaria, Cehia, Franţa, Finlanda, Olanda sau Austria şi-au petrecut concediul în Retezat. De altfel, este cunoscut că Mamaia şi Retezatul erau pentru vestici, încă din anii '70, punctele de atracţie ale turismului românesc.

Nemţii, cehii şi ungurii au făcut o pasiune pentru Parcul Naţional Retezat şi vin în fiecare vară cu miile pentru a-şi petrece concediul de odihnă. Ei preferă sălbăticia şi refuză staţiunile montane din ţările lor, tocmai la ei acasă n-a mai rămas nimic "virgin". "Preferăm Pietrele şi Cârnic, aceste două zone foarte frumoase din Parcul Naţional Retezat pentru că nu avem energie electrică, nu există conducte care să ne aducă apa în camere şi, cel mai important, nu există drum rutier care să ne lase direct la uşa cabanelor.

Nimic nu este mai frumos decât să mergi într-o dimineaţă de vară să te speli într-o apă cristalină în izvorul îngheţat al muntelui. Sălbăticia este cuvântul care descrie cel mai bine această zonă şi de aşa ceva avem nevoie. Retezatul este neschimbat de 35 de ani şi sper să rămână neatins", spune Roland Guntard, unul dintre turişti.

Bărbatul este născut în România, într-o familie de saşi de lângă Braşov, dar a plecat în anii `80 în Germania. Vine în fiecare an în Retezat, iar zona preferată este Pietrele, deoarece este poarta pentru toate traseele turistice din Parc. În 2007, peste 25.000 de turişti români şi străini au vizitat Parcul Naţional Retezat, numărul acestora fiind dublu comparativ cu anul 2006.

Grădina Edenului, pe pământ

Parcul Naţional Retezat a fost creat în 1935, prin Jurnalul Consiliului de Miniştri nr. 593, fiind primul parc naţional din România, destinat conservării sălbăticiei Munţilor Retezat, a florei şi faunei de aici. Rezervaţia naturală este cea mai importantă din ţara noastră şi a fost declarată monument al naturii, fiind recunoscută pe plan internaţional ca Rezervaţie a Biosferei de către Comitetul MaB UNESCO, la cea de-a VI-a sesiune a Consiliului Internaţional de Coordonare a Programului Om-Biosferă, de la Paris, din 1979.

Parcul Naţional Retezat are o suprafaţă de 54.400 ha şi o altitudine cuprinsă între 800 şi 2.509 m şi, totodată, mai are 40 de vârfuri muntoase ce trec de 2.200 m, în medie depăşind 2.350 m. Este situat în partea de sud-vest a judeţului Hunedoara şi păstrează urmele glaciaţiei de odinioară cu zeci de gheţari, dintre care unii aveau peste 10 km.

Prin peisajul variat şi relieful semeţ şi stâncos, Retezatul prezintă o atracţie deosebită şi a constituit de timpuriu una dintre principalele regiuni turistice din Carpaţii Româneşti. Traseele turistice marcate, care totalizează peste 200 de km, asigură o afluenţă mare a turiştilor. Munţii Retezat au unele dintre cele mai frumoase privelişti din Europa Sud-Estică. Masivul este traversat de multe poteci turistice marcate pentru amatorii de drumeţii, dar sunt şi câteva trasee de căţărare pentru pasionaţii de alpinism.

În Parcul Naţional Retezat se află 82 de lacuri glaciare, dintre care Bucura (2.041 m altitudine) - cel mai mare din ţară (format prin topirea unui gheţar) cu o suprafaţă de 11 hectare şi o adâncime de până la 16 m. Tot aici se găseşte şi cel mai adânc lac glacial din Carpaţi - Tăul Negru (2.014 m altitudine), cu o suprafaţă de 7,5 ha. În Retezat sunt răspândite peste 320 de specii de plante, dintre care peste 15 la sută sunt endemisme carpatice, 12 la sută dacice şi 4 la sută endemisme proprii Retezatului, parte însemnată găsite în zona de protecţie - Rezervaţia Ştiinţifică Gemenele, categoria I IUCN - destinată cercetării ştiinţifice, cu suprafaţa de 1.630 ha - în care este interzis accesul fără o procură specială eliberată de către Academia Română şi Comisia Monumentelor Naturii. Parcul Naţional Retezat este un rai pentru oamenii de ştiinţă, botanişti şi zoologi.

Pe crestele Retezatului şi în Parcul Naţional Retezat se găseşte o populaţie foarte mare de capre negre, cerb, căprioară, dar şi marmote care s-au înmulţit după ce au fost puse sub ocrotire în anii '80. Jderul, pisica sălbatică, cocoşul de munte, ierunca, vulturul sur şi acvila de munte, multe dintre aceste animale fiind specii pe cale de dispariţie, şi-au găsit habitatul ideal în Retezat.

Sloganul fundaţiei "PAN Parks": People respect nature

Pan Parks este un concept unic care uneşte natura, conservarea naturii şi turismul, după cum reiese şi din sloganul fundaţiei: "People respect nature!". Proiectul Pan Parks a fost iniţiat în 1990 de World Wide Fund for Nature şi un operator de turism din Olanda. Fundaţia a fost creată cu scopul de a promova şi proteja peisajele virgine din întreaga Europă. "Cei mai mulţi dintre europeni nici măcar nu-şi pot imagina de numărul foarte mare de zone sălbatice de lângă uşa lor. Pentru mulţi europeni, "sălbăticia" înseamnă America or Africa", se arată în descrierea fundaţiei.

Din această viziune s-a născut PAN Parks. Fundaţia PAN Parks garantează vizitatorilor o Europă cu arii "sălbatice". Din 1990 şi până în prezent zece parcuri naţionale au fost acceptate în reţea abia după ce s-au aliniat la cerinţele privind protejarea ecosistemului. Pentru a putea fi admis în reţea fiecare arie protejată, trebuie să aibă cel puţin 20.000 de hectare, din care cel puţin 10.000 de hectare să fie strict pentru natură şi pe care să nu se desfăşoare nicio altă activitate. Administrarea atât a ariei naturale, cât şi a turiştilor vizitatori trebuie să se realizeze după standarde înalte. Odată ce un parc a atins aceste standarde, se va face o inspectare şi este certificat ca parc.

După certificare, managerul parcului şi operatorii locali din turism care primesc recunoaşterea Pan Parks trebuie să conlucreze pentru a dezvolta o strategie de dezvoltare pentru întreaga zonă în care se află parcul, dar mai ales să nu aducă prejudicii ariei protejate şi mediului înconjurător. Tocmai din acest motiv, Pan Parks se implică în "furnizarea" turiştilor pentru aceste arii virgine, vizitatori educaţi şi care respectă mediul, astfel încât zonele sălbatice să se păstreze pentru ca şi generaţiile viitoare să se poată bucura de beneficiile sale.