Masacrul broaştelor

Pentru un dolar perechea, minerii din Valea Jiului taie picioarele batracienilor aflaţi în perioada de împerechere Majoritatea apelor din Valea Jiului sunt scotocite în această perioadă

Pentru un dolar perechea, minerii din Valea Jiului taie picioarele batracienilor aflaţi în perioada de împerechere

Majoritatea apelor din Valea Jiului sunt scotocite în această perioadă de braconierii care fac bani buni de pe urma comerţului cu picioare de broască. Considerate de multe persoane adevărate delicatese culinare, picioarele batracienilor se vând cu un dolar perechea. Venitul obţinut uşor declanşează an de an un veritabil masacru în rândul broaştelor din lacurile montane existente în Parâng şi Retezat.

Potrivit legii, broaştele pot fi recoltate doar cu autorizaţie specială, iar persoanele fizice care sunt membre în asociaţiile vânătorilor şi pescarilor sportivi pot să captureze pentru consumul propriu cel mult 30 de broaşte. Tot ce trece peste această cantitate se consideră braconaj şi se pedepseşte cu amenzi sau închisoare. Numai că nimeni nu respectă această prevedere legală, iar 90% din cei care vânează broaşte nici măcar nu fac parte dintr-o asociaţie de pescuit.

Anul acesta, "broscarii" care au braconat pe bălţile din apropierea râului Băniţa, pârâului Roşia sau pe bălţile dintre Petroşani şi Petrila au lăsat în urma lor un adevărat dezastru. "A fost un adevărat măcel, la fel ca şi anul trecut. Foarte mulţi au venit şi au ras tot ce au prins în cale.

Pentru că sunt din ce în ce mai puţine broaşte, aproape că s-au bătut pe ele. Nu conta că broasca nu era bună de consum. Braconierii au omorât tot, cele rele fiind ucise de ciudă. Alţii, căutându-le pe maluri, le-au scos şi ouăle pe uscat. Populaţia batracienilor este în continuă scădere", declară Ioan Ghergheli, membru al Asociaţiei Vânătorului şi Pescarului Sportiv din Petroşani.

A venit rândul broaştelor de munte

Chiar dacă răul a fost deja făcut în bălţile de la poalele Parângului, braconarea acestor amfibieni continuă acum în zonele muntoase, ca Voineasa şi Obârşia Lotrului, sau pe Jiul de Vest. La fel se întâmplă şi pe malurile apelor din Munţii Retezat, doar că, cel puţin pentru moment, acolo, fiind rezervaţie, masacrul a fost încetinit după ce jandarmii montani au demarat misiuni de patrulare.

Pentru o pereche de picioare de broască un braconier primeşte circa 2,5 lei sau echivalentul unui dolar. În Valea Jiului a apărut imediat o adevărată mafie care îi îndeamnă pe minerii disponibilizaţi să caute picioare de broască, pe care mafioţii le livrează apoi, la sume mult mai mari, unor restaurante.

Din nenorocire, braconierii capturează broaştele chiar în timpul sezonului de reproducere, când amfibienii se adună în bălţi, iar pe o mică suprafaţă de apă sunt sute sau mii de broaşte care-şi depun ouăle. Biologii au relatat scene oribile în care au văzut grămezi de broaşte muribunde, fără picioare, tăiate de vii de la mijloc, în timp ce din ele atârnau ouăle nefecundate.

Aceste măceluri au loc în fiecare primăvară şi au produs deja un veritabil dezastru ecologic, ajungându-se în situaţia ca azi, multe specii de batracieni să fie pe cale de dispariţie în zona Văii Jiului. Broaştele au un rol extraordinar în natură. Ele mănâncă orice nevertebrat mic, care le iese în cale. Spre exemplu, o broască verde care rămâne toată viaţa legată de baltă se hrăneşte cu câteva miliarde de ţânţari.