Martie cu parfum de Trabant

Trabantistele din Capitală au format o coloană de bolizi din carton şi au mărşăluit prin Bucureşti Dacă stai de vorbă cu un trabantist, nu e greu să-ţi dai seama că micuţa

Trabantistele din Capitală au format o coloană de bolizi din carton şi au mărşăluit prin Bucureşti

Dacă stai de vorbă cu un trabantist, nu e greu să-ţi dai seama că micuţa maşină cu motorul în două pistoane nu este un simplu automobil, ci a devenit membru activ al familiei respective. Asta au arătat şi cele mai împătimite şoferiţe, trabantistele, care au defilat ieri prin centrul Capitalei stârnind curiozitatea partenerilor de trafic.

Trabantistele, 24 la număr,
s-au organizat, în coloană, în faţa Parcului Carol şi au plecat spre Fântâna Mioriţa din Băneasa. "Am ales un traseu prin centru, să ne vadă lumea. Ambalăm motoarele şi, dacă nu ne văd, tot îi facem să ne audă şi să ne facă loc să trecem", a spus preşedintele Clubului Trabantistelor, Cornelia Mihail, înainte de a porni la drum. Maşinuţele, spălate şi lustruite, atât pe exterior, cât şi pe interior, nu şi-au făcut stăpânele de râs. Au făcut faţă drumului de câţiva kilometri, iar echipele de la Automobil Clubul Român, care au însoţit caravana trabantistelor, nu au fost nevoite să intervină.

Cu Trabantul în concediu

Femeile de la volanul Trabantului spun că nu sunt cu nimic diferite de celelalte şoferiţe. Iar maşinile lor din carton fac faţă unor trasee pe care merg şi maşinile cu motoare de sute de cai putere. "Am urcat cu Trabantul pe Transfăgărăşan. Erau şoferi cu maşini cu răcire cu apă traşi pe dreapta, iar eu, uşor, uşor, am urcat", ne povesteşte o altă trabantistă, Lavinia Tatiana Calangiu, la ce este bună maşinuţa de numai 26 de cai putere. Femeile prezente la marşul Trabanturilor spun că automobilul lor în două pistoane este economic şi uşor de condus, chiar dacă nu are servodirecţie.

Poveştile cu Trabanturi sunt adevărate

Chiar dacă nu se mai fabrică de mai bine de 15 ani de zile, Trabantul este un izvor nesecat de poveşti. Dacă "şoferii de maşini adevărate" îi ridiculizează pe trabantişti, aceştia din urmă nu neagă faptul că automobilul lor este "de poveste". "Am ajuns cu soţul meu, cu Trabantul, în Alpii austrieci. Şi urcam noi pe serpentine, 24 de kilometri am mers cu viteza întâi. La capătul urcuşului oprise un autocar cu turişti care ne tot auzeau, dar nu ne vedeau pentru că veneam încet. Când am ajuns în dreptul lor, au încept să aplaude şi să scandeze <> ", îşi aduce aminte şefa trabantistelor, Cornelia Mihail. Din cele peste 20 de şoferiţe prezente la întâlnire, fiecare are povestea ei despre maşinuţa de carton.

Trabantul este un hobby

"Eu sunt la al patrulea Trabant şi altă maşină nu aş lua. M-am îndrăgostit de el. Soţul meu a schimbat 14 Trabanturi", ne spune Cornelia Mihail. Pe o parte din fetele din club Cornelia le-a cunoscut la semafor şi fiecăreia i-a cerut numărul de telefon. "Noi aşa ne-am strâns. Am fost la un moment dat peste 100 de trabantiste. Acum suntem mai puţine pentru că maşinile se mai strică şi nu mai sunt aşa multe piese", ne povesteşte şefa trabantistelor. Chiar dacă Trabantul a împlinit 50 de ani, pasionaţii "bolidului din carton" spun că nu vor renunţa la maşinuţa care le-a devenit mai mult decât prieten.