Marko Bela - candidatul UDMR pentru Presedintia Romaniei

El a avut doar cinci voturi impotriva

Presedintele UDMR, Marko Bela, este candidatul Uniunii pentru Presedintia Romaniei. 109 din cei 114 membri ai miniparlamentului udemerist, prezenti la sedinta de sambata de la Targu Mures, au introdus numele sau in urna, in vreme ce 5 au votat impotriva (34 de delegati au absentat). Drumul liderului Uniunii spre titularizare a inceput in momentul in care candidatul traditional al UDMR pentru Cotroceni, senatorul Frunda Gyorgy, a anuntat ca nu se va mai angaja intr-o noua competitie electorala. S-au gasit 10 doritori sa-i ia locul sau, mai exact spus, tot atatea organizatii teritoriale au considerat ca au oamenii potriviti pentru o asemenea confruntare. Printre ei, chiar presedintele Marko Bela. Pana la urma, sita electorala a cernut doar 3 nume pentru ultimul act al competitiei interne: deputatul de Arad Tokay Gyorgy, senatorul de Cluj Eckstein-Kovacs Peter si Marko Bela. Sambata, primii doi au iesit la tribuna si au declarat ca nu vor participa la competitie, desi fiecare este in UDMR un nume cu renume. Lucru mai rar intalnit, din anunturile lor au lipsit tamaierile adresate sefului lor politic, de atatea ori auzite la partidele romanesti. Tokay Gyorgy a amintit, pur si simplu, ca nu mai are 50 de ani, adaugand ca niciodata nu a intrat in competitie cu cineva care, in anumite privinte, a fost mai bun decat el, mai ales atunci cand e vorba de cauza comunitatii din care face parte. Astazi crede cu toata convingerea ca Marko Bela poate purta mai bine ca el sarcina unei asemenea competitii. "Loialitatea fata de comunitate inseamna, in fond, loialitate si pentru acela caruia, pe plan local sau central, aceasta a decis sa-i acorde increderea si raspunderea de a o conduce". La randul sau, senatorul Eckstein-Kovacs a afirmat ca, de la bun inceput, acceptase mandatul filialei clujene de a candida pentru Cotroceni cu o singura conditie, anume aceea ca in competitie sa nu fie inscris si Marko Bela. "Stiu ca liderul Uniunii noastre nu crede ca se va aseza in scaunul cald inca al lui Ion Iliescu, dar stiu ca va face ceea ce e mai bine pentru reprezentarea comunitatii maghiare din Romania". Marko Bela a precizat ca, in 1996 si in 2000, solutia ca o alta personalitate din Uniune sa lupte pentru Cotroceni s-a dovedit benefica. "Am incercat sa mergem si acum pe aceasta cale si am avut o multime de nume bine alese pentru aceasta batalie. In 2004 insa, lucrurile s-au schimbat, UDMR are de raspuns altor provocari, ceea ce m-a determinat sa accept sa devin eu insumi un candidat la Presedintie. Mesajul rostit de UDMR in aceasta confruntare trebuie sa fie unul si acelasi cu cel al presedintelui Uniunii. Nu numai pentru maghiari, ci si pentru romani. Exista deja semnale ca romanii, desi majoritari, au preferat, la alegerile locale, in unele asezari, candidati maghiari. Daca acest lucru s-a intamplat la nivelul primariilor, de ce nu s-ar intampla si la cel prezidential?", s-a intrebat Marko Bela. El este convins ca, in 2004, nu acesta va fi scenariul dupa care se vor derula alegerile prezidentiale, dar apreciaza ca poate nu-i departe vremea cand acesta ar putea deveni realitate.
Presedintele UDMR le ia radicalilor apa de la moara autonomiei
"Vrem autonomie si, in aceasta privinta, nu exista dispute intre noi, dar noi stim ca aceasta autonomie poate fi realizata numai prin dialog, pe calea negocierilor intre majoritate si minoritate. Cine sustine altceva, cine afirma ca autonomia ne va fi adusa de cineva, ambalata in hartie lucioasa si legata cu o funda roz, acela-i amageste pe maghiarii din Transilvania si, de fapt, ii convinge ca nu este nevoie de unire, de munca grea care ne asteapta (...). Nu este nevoie de referendum pentru a afla daca secuii vor sau nu autonomie. Noi putem spune tuturor si fara referendum: vor, fireste ca vor, cum sa nu vrea! Numai ca asta nu se poate realiza printr-un referendum uni-lateral! Pentru aceasta, este nevoie de o lupta asidua in continuare!" Cu frazele de mai sus, rostite la sedinta CRU de sambata, Marko Bela a tras, practic, presul de sub picioarele radicalilor, spunand limpede ca formatiunea sa n-a renuntat la planurile de autonomie, pe care insa nu o concepe ca pe o segregatie impusa printr-un referendum aflat la limita legalitatii, ci ca pe un proces ce va continua si in anii viitori. Multe s-au realizat deja pe acest drum, a spus Marko Bela, si acest lucru il simt foarte bine si maghiarii aflati cu picioarele pe pamant. Ce va fi in viitorii patru ani, Marko Bela a rezumat in tot atatea propozitii: infiintarea prin lege a autoguvernarilor minoritare, continuarea descentralizarii adminis-trative, crearea de noi forme de colaborare intre judetele secuiesti, reprezentarea proportionala a comu-nitatilor minoritare in diverse organe decizionale si executive. Marko Bela crede, altfel spus, ca acestea sunt adevaratele expresii ale autonomiei, si nu acelea ce ar putea suna frumos, precum presedinte, parlament ori guvern proprii, dar a caror solicitare imperativa n-ar face decat sa incinga relatiile interetnice.