Marius Bodochi

al actorilor şi nu-i plac amatorii, chiar dacă unul dintre lucrurile care îi plac cel mai mult la faptul că filmează o telenovelă este că poate cunoaşte mulţi oameni noi.- Ce înseamnă

al actorilor şi nu-i plac amatorii, chiar dacă unul dintre lucrurile care îi plac cel mai mult la faptul că filmează o telenovelă este că poate cunoaşte mulţi oameni noi.- Ce înseamnă pentru tine să lucrezi pentru o telenovelă?
- Îmi place că trebuie să "ţii" personajul pe parcursul a 100 de episoade. Trebuie să ţii minte ce ai făcut în episodul 30 ca să poţi juca în episodul 80 şi asta e un lucru care îţi pune memoria afectivă, la lucru, ţi-o perfecţionează şi noi, actorii, fără această memorie afectivă, nu putem exista. În plus, trebuie să găseşti în fiecare episod un punct culminant al personajului, ca să fie interesant, altfel există riscul de a fi liniar, plictisitor. Asta îţi ţine cât se poate de treze simţurile, ca actor. Apoi, un alt lucru bun e că te întâlneşti cu foarte mulţi actori cu care nu ai mai avut de-a face. Apar mereu foarte multe personaje secundare, episodice chiar, şi sunt jucate de actori pe care astfel ai ocazia să-i cunoşti mai bine. Din păcate, pentru personajele mai mici, de un episod sau două, se iau neprofesionişti, şi asta nu-mi place. E o meserie în care poate te înzestrează mama Natură, dar, dacă eşti o bucată de marmură necioplită, neşlefuită, degeaba! Nu te poţi numi operă de artă. Faptul că trebuie să lucrez cu mulţi amatori, oameni care nu au nimic în comun cu actoria, nu-mi place.
- E mai uşor să fii actor într-o telenovelă?
- Nu, nu e mai uşor. E la fel de uşor şi la fel de greu ca în teatru sau film. Dar, spre deosebire de un film normal, filmat pe peliculă, acolo ştii că în 30 de zile de filmare ai terminat rolul. Aici îl termini în 100 de zile şi se filmează mult mai rapid.
- Cine e Marius Bodochi ca imagine publică? Cine era înainte de telenovelă şi cine e acum? (de la coniac la personaj negativ?)
- Habar n-am! Probabil că acum mă cunoaşte şi un public care nu merge la teatru sau la cinema, un public de telenovelă, care până acum nu era în targetul meu… Acum mă cunosc şi ei şi strigă pe stradă după mine: "Barosaneee, ce faci, barosaneee? Ce femei ai tu, barosaaaneeee, acolo!!! şi ce maşină ai!".
- Ai fost înainte de a accepta acest rol printre cei care considerau jucatul în telenovelă o prostituţie?
- Nu, niciodată. Dacă aş fi crezut asta, n-aş fi acceptat să joc. Nu există genuri majore şi genuri minore. Eu consider că telenovela e o poveste mai… explicată, pentru un public dispus mai puţin să analizeze şi mai mult să simtă, să fie impresionat, şi atunci povestea se spune mai în amănunt, ceea ce nu e un lucru rău, pentru că aşa îi atragi pe oameni, le dezvolţi gustul pentru film sau chiar teatru. Nu consider că e o prostituţie, Doamne fereşte! şi nici nu este! Poţi să joci Shakespeare şi să-l joci foarte prost! Aia e prostituţie! E necesar doar să ai grijă cu ce oameni lucrezi într-o astfel de producţie. Trebuie menţinută o ştachetă profesională, totuşi.
- Ce înseamnă pentru un actor să se apropie de 50 de ani?
- Nu m-am gândit la asta niciodată. Nu mă gândesc la câţi ani am. Eşti cum te simţi. Nu simt nicio diferenţă între mine cel de acum şi cel de acum 15 ani. Dimpotrivă: lucrez mai mult. Totul e să ai grijă de tine, să ai grijă de fizicul şi de psihicul tău. Că eu ştiu oameni care au 20 de ani, dar care au suflete ieşite la pensie, aşa cum cunosc oameni trecuţi de 70, cu o tinereţe sufletească extraordinară. Iar meseria asta ne impune să avem grijă de noi şi de imaginea noastră, din respect faţă de public.
- Eşti unul dintre cei care sigur nu va renunţa la actoria din teatru. Ce părere ai despre noua lege a teatrelor, atât de aşteptată de mulţi şi la fel de înjurată de alţii?
- Legile astea scrise nu au mare însemnătate pentru mine, dar teatrul are legi nescrise care trebuie respectate şi care ţin de profesionalismul actorului. Dacă apare o lege scrisă care e în folosul artiştilor şi al slujitorilor de teatru şi care ţine cont de artişti… e foarte bine. Ei merită mai mult…
- Îţi plac rolurile negative? Care roluri îţi plac mai mult?
- Eu nu mă gândesc la un personaj ca fiind pozitiv sau negativ. Toţi avem părţi bune şi rele. Dar personajele astea care au o parte negativă mai pregnantă sunt mai ofertante pentru noi, căci pentru un actor e greu să fie rău. Oricum, trebuie să-i găsesc o justificare ca să-l pot juca.
- La ce te uiţi la tv?
- Foarte mult la ştiri şi la talk-show-uri, pentru că mai văd şi eu cum gândeşte lumea, ca să ştiu pe ce lume trăiesc. Astfel iau contact cu realitatea, altfel există riscul să trăiesc doar în realitatea mea. şi atunci, e bine să ştiu cărei realităţi se subordonează lumea mea.
- Care este vedeta ta preferată?
- N-am o vedetă preferată. Am artişti preferaţi. Pot să spun care este femeia preferată care are şi statut de vedetă, asta e altceva: Mihaela Rădulescu! E o femeie foarte inteligentă, cultivată, foarte frumoasă. Un om îngrijit şi la minte, şi la suflet, şi la trup, ceea ce mi se pare un lucru extraordinar şi de admirat.