Maririle de salarii - inghitite de curent

Economia romaneasca are un nou look. Daca in primele cinci luni ale anului arata obosita si brazdata de riduri, in iunie s-a produs schimbarea la fata. Dintr-o data, tot ce s-a pierdut pana atunci a

Economia romaneasca are un nou look. Daca in primele cinci luni ale anului arata obosita si brazdata de riduri, in iunie s-a produs schimbarea la fata. Dintr-o data, tot ce s-a pierdut pana atunci a fost recuperat si s-a obtinut chiar mai mult, astfel incat primul semestru din 2003 se prezinta - in statisticile oficiale, comentate nu de mult si de premierul Nastase - mai bine decat perioada similara a anului trecut. Fireste, in economie nu se intampla minuni. Dar Beauty Shop-ul PSD tine, probabil, cu tot dinadinsul sa intre in Cartea Recordurilor. Astfel de tentative nu-i incanta insa deloc pe romani. Dimpotriva, asa cum arata si ultimul sondaj de opinie, cosmetizarea realitatii are darul sa-i nemultumeasca si mai mult. Cand declari ca salariile au crescut cu 9% sau somajul s-a redus cu 30%, cum s-a intamplat in primul semestru, te astepti ca oamenii sa spuna ca o duc mai bine. In fapt, romanii se vaita si mai rau. Si pe buna dreptate. Felul in care sporesc salariile in sectorul public nu duce la imbunatatirea, ci la inrautatirea conditiilor de viata. Pentru ca cresterile de salarii nu s-au datorat faptului ca s-a muncit mai mult si mai bine, ci, pur si simplu, asa au vrut managerii si liderii sindicali, care au avut, de altfel, si cel mai mult de castigat. Banii suplimentari obtinuti pe alte cai decat cresterea productivitatii muncii creeaza tensiuni in economie, indeosebi in domeniul preturilor si al platilor externe. Daca guvernul nu ia masuri de corectie, institutiile financiare internationale care il monitorizeaza nu inchid ochii. Putea sa ploua in acest an mai mult decat oricand in istoria tarii, putea sa se prabuseasca pretul petrolului pe piata mondiala, factura energetica tot s-ar fi scumpit. Deoarece FMI a gasit un mijloc diabolic de a corecta asemenea derapaje - factura energetica. Cresc nemeritat salariile cu 9%, se scumpesc si gazele naturale sau energia electrica cu 10%. Jocul salarii-factura energetica, la care asistam si in prezent, a devenit ruinator pentru romani, care, in foarte multe cazuri, nu-si mai pot plati intretinerea locuintei. Guvernul a promis ca va suporta el si nu populatia noua scumpire. Se ridica, insa, intrebarea: de unde bani? Sau care gauri sa se acopere mai intai? Cele de la industrie, de la agricultura sau de la sanatate? Ministerul Agriculturii, care a crezut ca in 2003 vor fi alegeri anticipate, s-a apucat inca de la inceputul anului sa cumpere cu nemiluita voturi. Cheltuielile cu ingrasamintele si motorina au depasit cu 3.500 miliarde de lei fondurile prevazute in buget. Taranii nu s-au ales cu nimic, in schimb, fabricile de ingrasaminte si-au triplat profiturile. De altfel, in starea de faramitare extrema in care se afla fondul funciar, poti arunca cu tot bugetul statului in agricultura, dar degeaba, pentru ca exploatatiile minuscule de la noi nu au cum sa obtina profit. Sunt insa destui care castiga pe seama micilor producatori. Statul subventioneaza, de exemplu, samanta selectionata cu 4.000 de lei la kilogram. Dar, intrucat nu exista un pret de referinta, producatorii de samanta selectionata ridica pretul de vanzare, astfel incat intreaga subventie sa intre in buzunarul lor si nu al taranilor. Aceeasi soarta o au primele la lapte, la carne si la alte produse. In goana dupa voturi, guvernul a abandonat reforma in agricultura. In 2003 a fost introdus impozitul pe pamant, care ar fi stimulat comasarea micilor exploatatii, dar, dupa doua luni, cand a crescut febra electorala, s-a revenit asupra deciziei. In absenta impozitului, mari suprafete nu sunt lucrate. Fenomenul este agravat de faptul ca peste 40% din proprietarii agricoli traiesc in alte localitati decat cele in care au terenul. Nu se mai aude nimic nici de proiectul acordarii de pensii in schimbul pamantului. Circa 17% din producatorii agricoli au varsta de pensionare. Cu impozite si pensii s-ar fi facut un important pas in restructurarea agriculturii si ameliorarea conditiilor de viata in mediul rural, unde saracia capata proportii alarmante. Preocupat numai de castigarea unui nou mandat, Guvernul Nastase a ajuns intr-o situatie extrem de delicata. Daca nu primesc bani in a doua parte a anului, unele ministere risca sa nu mai poata functiona. Finantele pregatesc o rectificare bugetara. Dar de unde vor lua banii necesari? Pana acum, principala sursa era reducerea dobanzilor. Cu cat creditul se ieftinea, cu atat se reducea costul datoriei publice, fapt ce permitea Finantelor sa faca economii, pe care apoi le redistribuia celor aflati in dificultate. Acum insa, dobanzile nu mai pot cobori fara riscul de a ajunge sub nivelul inflatiei si a crea mari probleme atat populatiei, cat si sistemului bancar. Singurul capitol bugetar de unde se mai pot lua bani este cel al cheltuielilor de capital. Guvernul si-a propus sa investeasca in 2003 in economie 3,5% din PIB. Un asemenea obiectiv nu mai poate fi atins, deoarece un procent din PIB a fost deja folosit pentru acoperirea unor gauri. Daca si celelalte deficite vor fi eliminate in acelasi fel, statul nu va mai investi nimic, ceea ce va apasa foarte greu nu numai asupra prezentului, ci si a viitorului economiei romanesti.