Marile oraşe, sufocate de betoane

Defrişările din ultimii 17 ani au redus cu aproape 50% spaţiul verde al Capitalei, iar poluarea a crescut îngrijorător. La Cluj, parcurile au fost înghiţite de malluri Pe zi ce trece,

Defrişările din ultimii 17 ani au redus cu aproape 50% spaţiul verde al Capitalei, iar poluarea a crescut îngrijorător. La Cluj, parcurile au fost înghiţite de malluri

Pe zi ce trece, parcurile din oraşele României sunt devorate de febra construcţiilor aducătoare de profit. Plămânii verzi ai orăşenilor dispar sub tone de ciment, iar zeci de mii de hectare de verdeaţă pier văzând cu ochii.

Dacă în ţară activităţile economice au vizat lemnul, iar pădurile au fost făcute una cu pământul - aşa cum a prezentat campania din "Adevărul Verde" - în marile oraşe interesul dezvoltatorilor imobiliari pentru orice spaţiu liber, fie el şi parc, transformă oraşele în zone cu aer irespirabil.

Un studiu al Agenţiei de mediu Bucureşti, publicat în Planul Local de Acţiune pentru Mediu (PLAM) de anul trecut arată că în Capitală spaţiul verde pe cap de locuitor a scăzut de la 16,79 metri pătraţi la 9,38 de metri pătraţi. Situaţia este alarmantă, având în vedere că Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) recomandă un minim de spaţiu verde pentru fiecare locuitor de 9 metri pătraţi.

Potrivit PLAM, în Bucureşti se înregistra în 1990 o suprafaţă de 3.471 hectare de spaţiu verde, iar în prezent se înregistrează numai 1.708 hectare. Iniţial, după 1990 a început fenomenul chioşcurilor. Fiecare întreprinzător "ochea" câte un petic de pământ unde amplasa o tonetă şi în timp se extindea chiar şi până la o terasă în toată regula.

Agresiunea asupra zonelor verzi a început la jumătatea anilor `90, după retrocedările făcute pe Legea 18, a fondului funciar, şi a continuat după 2001, după altă lege prin care s-au dobândit proprietăţi, Legea 10. "Agresiunea asupra spaţiului verde este întreţinută de developerii imobiliari.

Trebuie oprit acest dezmăţ. Zone întregi sunt defrişate şi apoi apar construcţii care de care mai mari", susţine consilierul general Victor Adâr. Potrivit datelor din PLAM, în 2006 cea mai mare suprafaţă de verdeaţă pe cap de locuitor era în sectorul 3, 10,51 metri pătraţi, iar cea mai mică, în sectorul 5, 6,6 metri pătraţi.

Traficul omoară oraşul

Acelaşi studiu arată că unul din marile pericole ale spaţiilor verzi din Capitală este traficul auto. Specialiştii au descoperit că, în ultimii ani, poluarea cu noxele rezultate de la motoarele maşinilor, dar şi a unor activităţi industriale au condus la degradarea accentuată a solului.

Experimentele au arătat că Piaţa Rosetti, Piaţa Nicolae Grigorescu, Piaţa Sudului şi Bulevardul Kiseleff sunt unele din zonele în care concentraţia de plumb depăşeşte de 3,6 ori limita maximă admisă. Datele Agenţiei de Mediu din Bucureşti arată că în ultimii 17 ani, peste 180 de hectare de sol din Capitală au fost deteriorate de poluare.

Cel mai mare dezastru este în sectorul 1, unde se înregistrează degradarea a 75 de hectare de teren, iar cea mai bună situaţie este în sectorul 3, unde sunt raportate numai 3,5 hectare degradate. În aceste condiţii apar şi probleme de sănătate. "În Bucureşti, media de vârstă este cu patru ani mai mică decât în restul ţării, din cauza poluării", adaugă consilierul general Victor Adâr.

Cum au "murit" parcurile

Proiectele de hotărâri promovate de Municipalitate, în ultimii şapte ani, arată că multe porţiuni, încadrate ca zone verzi în Planul Urbanistic General al oraşului, au fost transformate în zone construibile, prin modificarea Planurilor Urbanistice Zonale.

La începutul anilor `90, în cartierul Titan, zona Ozana, după retrocedarea terenurilor, în baza Legii Fondului Funciar, un parc vechi de 100 de ani, cunoscut sub numele de "Livada cu Nuci", a ajuns cartier de vile. Terenul a fost retrocedat bucată cu bucată, iar 90 la sută, din cei peste 300 de nuci, au fost tăiaţi.

Cazul Parcului Bordei este şi el pe lista distrugerii spaţiilor verzi. După obţinerea terenului, proprietarul, Costică Constanda, a obţinut autorizaţii pentru a defrişa aproape 100 de arbori, pe motiv că erau uscaţi. Exemplele de asasinare a parcurilor continuă cu retrocedarea a aproape 46.000 de metri pătraţi, în parcul Verdi, dar şi 37.000 de metri, în Parcul Plumbuita. De pe lista spaţiilor verzi transformate în betoane fac parte şi porţiuni destul de mari din jurul Satului Francez.

Cine va reface spaţiul verde?

Agresiunea asupra mediului a făcut ca mai multe organizaţii neguvernamentale să ceară socoteală autorităţilor. Rezultatul este mulţumitor, cel puţin la nivel declarativ.

"Este în plină desfăşurare proiectul de plantare a 200.000 de arbori în Capitală", spune primarul general Adriean Videanu. O situaţie a Administraţiei Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti (ALPAB) arată că în 2006 cele şase sectoare ale Capitalei au plantat 6.800 de pomi, iar în acest an aproape 5.000.

În paralel, în aceeaşi perioadă, ALBAB a plantat în parcurile Capitalei peste 21 de mii de copaci. Potrivit declaraţiilor primarului Videanu, pentru viitor, în Bucureşti se vor planta platani şi arţari canadieni, pe motiv că aceştia sunt mult mai rezistenţi la condiţiile mediului urban.

Specialiştii în mediu cer şi ei o grăbire a împăduririlor pentru că majoritatea copacilor din Bucureşti sunt foarte bătrâni. În Planul Local pentru Mediu de anul trecut se mai arată că în Capitală nu exită arii extinse de spaţiu verde porotejat, ci numai anumite specii de copaci, care scapă de fierăstraiele dezvoltatorilor imobiliari.

Efectele defrişărilor: astm şi cancer bronho-pulmonar

Tăierea excesivă a copacilor reprezintă o problemă alarmantă ca urmare a efectelor negative pe care le are atât asupra schimbărilor climatice, cât şi asupra sănătăţii fiecăruia dintre noi.

"Odată cu defrişarea masivă a pădurilor se îndepărtează o importantă sursă de oxigen şi o barieră naturală în calea alergenilor" (substanţe care provoacă alergii - n.r.), averizează dr. Paul Stoicescu, pneumolog la Institutul Naţional de Pneumologie, Prof. Dr. Marius Nasta din Capitală.

"În urma tăierii copacilor, nu vor avea de suferit numai persoanele cu o sensibilitate crescută a sistemului respirator, ci sănătatea populaţiei, în general, va fi afectată. Eliminarea barierei naturale reprezentată de păduri ne expune în mod direct poluării", explică specialistul în pneumologie.

Florin Mihălţan, medic pneumolog la acelaşi institut, susţine că zonele cu un nivel crescut de noxe sunt cele mai periculoase pentru sănătatea aparatului respirator, deoarece "în aceste cazuri poluarea se combină cu infecţiile respiratorii, favorizând o evoluţie mai rapidă a acestui tip de afecţiuni, în unele cazuri ajungându-se chiar la deces".

El a adăugat că "aparatul respirator este cel mai afectat în urma creşterii nivelului poluării, deoarece acesta intră în contact direct cu mediul înconjurător, expunerea fiind majoră". Chiar dacă medicii pneumologi nu dispun de suficiente studii pe care să îşi bazeze afirmaţiile privind legătura dintre reducerea zonelor împădurite şi bolile aparatului respirator, specialiştii îşi justifică spusele apelând la cazurile întâlnite zilnic între pacienţi. "Cele mai frecvente cazuri arată că afecţiunile a căror evoluţie este agravată de poluare sunt astmul şi cancerul bronho-pulmonar.

Astmul este o boală care nu se vindecă niciodată, însă se poate trata în condiţiile în care sunt respectate indicaţiile medicului. Pe de altă parte, medicul pneumolog Magdalena Ciobanu subliniază faptul că tumorile bronho-pulmonare, afecţiuni la care ocupăm primul loc în Europa, sunt cauzate în primă instanţă de fumatul în exces şi de fumatul pasiv, dar şi de poluarea atmosferică. (Magda Şerban)

Parcuri transformate în malluri la Cluj

Vânătoarea pentru terenuri necesare construcţiei de complexuri imobiliare sau comerciale a transformat şi în Cluj zonele verzi în zone betonate. Astfel, un mall (al ieşeanului Iulian Dascălu) a înghiţit parcul de lângă Hotelul Casa Tineretului, din Cartierul Gheorgheni, cu tot cu cele 10 foste terenuri de tenis, iar o parte din Parcul Rozelor a fost transformat în bloc de locuinţe.

De asemenea, se pare că şi parcul de lângă Complexul Expoziţional din Cartierul Mărăşti este vânat de primarul Emil Boc, tot pentru ridicarea unui mall. Un alt complex comercial, aparţinând omului de afaceri Arpad Paszkany, a fost ridicat pe terenul pe care, până anul trecut, Agronomia făcea cercetări pe culturi agricole.

O mică parte din Parcul Central era programată să fie destinată construcţiei unui nou sediu pentru Filarmonică, după ce orchestra şi corul Transilvania au fost scoase în stradă de liderul UBB, Andrei Marga.

Proiectul este însă suspendat, după recenta apariţie a legii care interzice construirea de locuinţe în parcuri. O altă zonă verde, situată pe malul Someşului, în dreptul Parcului sportiv Iuliu Haţeganu, a avut mai puţin noroc, fiind acoperită de betoane, la iniţiativa primarului Boc, deşi mai mulţi clujeni s-au declarat adversari ai acestui proiect. (Alice Baciu)