Mareşalul Antonescu, achitat pentru crime contra păcii

Curtea de Apel Bucureşti a decis, la finalul anului trecut, revizuirea procesului mareşalului Ion Antonescu, judecarea pe fond, achitarea acestuia şi a altor 22 de miniştri din Cabinetul său,

Curtea de Apel Bucureşti a decis, la finalul anului trecut, revizuirea procesului mareşalului Ion Antonescu, judecarea pe fond, achitarea acestuia şi a altor 22 de miniştri din Cabinetul său, pentru trei infracţiuni de crime contra păcii.

Decizia de achitare priveşte numai acuzaţiile privind colaborarea militară România - Germania în cadrul Alianţei Tripartite şi agresiunea armată împotriva Uniunii Sovietice. Concret, Antonescu şi o parte din membrii Cabinetului său au fost absolviţi de infracţiunile specificate de art. 1, lit. a şi b şi art. 2 lit. a din Decretul Lege 312/1945 pentru urmărirea şi sancţionarea celor vinovaţi de dezastrul ţarii şi de crime de război, şi găsiţi vinovaţi în 17 mai 1946 de "Tribunalul Poporului".

Ei au primit pedepse ce variau de la 10 ani de închisoare până la condamnarea la moarte. (Art. 1 - Sunt vinovaţi de dezastrul ţării cei care:
a) Militând pentru hitlerism sau fascism şi având răspunderea politică efectivă au permis intrarea armatelor germane pe teritoriul ţării;
b) După 6 septembrie 1940 au militat pentru pregătirea sau desăvârşirea faptelor de mai sus prin grai, prin scris sau prin orice mijloace.
Art. 2 - Sunt vinovaţi de dezastrul ţării prin săvârşirea de crime de război cei care:
a) Au hotărât declararea sau continuarea războiului contra Uniunii Republicilor Socialiste Sovietice şi a Naţiunilor Unite).

Pactul Ribbentrop -Molotov, desfiinţat

Judecătorul Adrian Viorel Podar, cel care a dat această hotărâre, şi-a motivat decizia prin faptul că "Tribunalul Poporului", instanţa care
i-a condamnat pe Ion Antonescu şi colaboratorii săi, nu avea cunoştinţă, la data soluţionării cauzei, de protocolul secret nr. 3 al Pactului Ribbentrop-Molotov, încheiat la 23 august 1939, între Germania nazistă şi Uniunea Sovietică.

Adrian Viorel Podar arată că tratatul Ribbentrop-Molotov a încălcat "normele imperative ale dreptului internaţional de la acea dată, cu privire la integritatea teritorială a statelor, respectiv art. 10 din Pactul Societăţii Naţiunilor, fiind prin urmare nul". În motivarea deciziei sale, judecătorul arată că "războiul României împotriva Uniunii Sovietice (început la 22 iunie 1941 şi purtat până la înlăturarea iminenţei pericolului militar sovietic) a fost legitim, fiind defăşurat în stare de necesitate, ca război de apărare preventivă, împotriva ameninţărilor armate ce au continuat la frontiera de est a României".

Procesul de revizuire a fost deschis de Sorin Şerban Alexianu, fiul fostului guvernator al Transnistriei, profesorul universitar Gheorghe Alexianu, condamnat la moarte şi executat în lotul "Ion Antonescu". Sentinţa a fost atacată cu recurs atât de Parchet, cât şi de Sorin Şerban Alexianu. Urmaşul guvernatorului Transnistriei este nemulţumit de faptul că judecătorul a respins ca neîntemeiate cererea de revizuire cu privire la infracţiunile de crime de război şi contra umanităţii de care s-ar fi făcut vinovat tatăl său.