Marea Neagră, "înecată în petrol"

Ţiţeiul vărsat în Strâmtoarea Kerci reprezintă o agresiune pe termen lung asupra ecosistemelor marine Presa europeană taxează tot mai vehement incompetenţa administraţiei ruse a

Ţiţeiul vărsat în Strâmtoarea Kerci reprezintă o agresiune pe termen lung asupra ecosistemelor marine

Presa europeană taxează tot mai vehement incompetenţa administraţiei ruse a transporturilor, care a dat undă verde transportului de petrol pe mare înainte de furtună. Mai multe cotidiene şi site-uri de specialitate au argumentat pericolul care planează asupra ecosistemului Mării Negre, în urma accidentului ecologic produs duminică.

Ucraina este îngrijorată că nu va putea face faţă recuperării celor peste 1.300 tone de petrol, deversate sâmbătă noapte în Strâmtoarea Kerci.

Potrivit Korrespondent.net, un expert ucrainean din cei 80 trimişi să salveze ecosistemul marin a declarat că "lipsesc mijloacele tehnice şi personalul competent" pentru operaţiunile de curăţare a apelor. Situaţia este îngreunată de furtună, care împiedică desfăşurarea acţiunilor de purificare a mării şi oferă motive serioase de nelinişte faţă de viitorul sezon turistic de pe plaja Crimeei.

Toţi ecologiştii sunt în alertă

Panica s-a transmis repede, iar purtătorii de cuvânt ai organizaţiilor ecologiste nu au întârziat să-şi expună temerile. Vladimir Sliviak, reprezentant al ONG-ului "Ecozachtchita", trage un semnal de alarmă referitor la efectele ţiţeiului asupra ecosistemului marin.

Acesta consideră că deşeurile acumulate nu vor putea fi recuperate în totalitate. "Nezavissimaïa Gazeta" adoptă, de asemenea, o poziţie caustică, precizând că "administraţia rusă a transporturilor a pierdut bătălia împotriva furtunii, anunţată de meteorologi".

"Cel mai grav este că autorităţile noastre ştiu să practice comerţul şi transportă marfă, dar sunt incapabile să asigure minimum de securitate", acuză specialistul Lev Fiodorov, preşedinte al Uniunii pentru Securitate Chimică, adăugând că "aceste accidente dovedesc un lucru: nici Rusia, nici Ucraina nu ştiu să transporte încărcătură periculoasă respectând exigenţele convenţiilor internaţionale".

Oleg Mitvol, şef adjunct al serviciului de protecţie a naturii din Rusia, subliniază riscul de producere a ploilor acide în zona Strâmtorii Kerci în urma deversării de petrol în Marea Neagră. "Ploile acide ar putea fi provocate de cantitatea mare de păcură revărsată în Marea Neagră." Acesta a adăugat că păcura este o materie inertă şi speră că nu vor exista reacţii care să pună în pericol sănătatea umană.

Ruşii sunt consideraţi vinovaţi

Un alt articol publicat ieri pe portalul kavadenn.com, specializat în teme nautice, aduce, de asemenea, acuze directe ruşilor. "Ca de obicei, ruşii nu vor cere niciun ajutor pentru o situaţie care pentru noi ar fi foarte îngrijorătoare", scrie jurnalistul Stephane Jezequel, de la cotidianul regional francez "Le Telegramme de Brest", în articolul preluat de portalul specializat pe teme nautice kavadenn.com.

"Cu această nouă lovitură dură, situaţia ecologică nu are şanse să se amelioreze în Marea Neagră şi în Marea Azov, deja clasate printre spaţiile maritime cele mai poluate din lume", susţine ziaristul. CEDRE şi CEPOL, cele două organisme din Brest care au expertiză şi se ocupă de mijloacele de contracarare a poluărilor marine, au păstrat distanţa faţă de puţinele elemente informative care apar în legătură cu dezastrul, ştiind foarte bine că specialiştii lor nu vor fi trimişi niciodată la locul catastrofei.

Michel Girin, directorul Centrului de documentare, cercetare şi experimente privind poluarea accidentală a apelor (CEDRE), cu sediul la Brest, spune că această poluare este "îngrijorătoare", chiar dacă este încă departe de dimensiunile catastofelor Erika (20.000 de tone de păcură deversate) sau Prestige (50.000 de tone).

Din datele furnizate de autorităţi reiese că 1.300 de tone de ţiţei s-ar fi scurs în mare dintr-o navă transportând 4.000 de tone. "Deocamdată este vorba despre o poluare de nivel doi (mai mult de 1.000 tone de produse deversate), care, la noi, ar fi declanşat imediat o vastă mobilizare europeană", a spus Girin.

Autorităţile ruse se eschivează

"Problema cu autorităţile ruse este că nu se ştie niciodată amploarea şi nici consecinţele exacte ale poluărilor de-a lungul coastelor lor", a declarat şi Christian Nedelec, de la CEPOL, divizia miliară a dispozitivului francez antipoluare. "Nu ne-au cerut niciodată ajutorul în trecut, de ce ar face-o acum?", întreabă retoric Michael Girin. Nici chiar România şi Bulgaria, state devenite recent membre UE şi riverane zonei poluate, nu ar urma să aibă vreo influenţă, potrivit articolului publicat de site-ul kavadenn.com.

Ca de obicei, totul se va întâmpla pe coastă sau/şi se va depune pe fundul marin, la fel ca şi sutele de tone de sulf care s-au deversat ulterior din calele altor cargouri scufundate. Un sulf care, odată solidificat pe fundul marin, va fi nemilos pentru organismele vii, susţine jurnalistul cotidianului "Le Telegramme".

"La contactul cu apa, sulful va forma un fel de pastă care se va depune pe fund şi va fi, cu timpul, acoperită de sedimente", explicase luni, pentru AFP, Michel Girin. "Nu există niciun risc de dispersare, pagubele ecologice ar trebui să fie limitate şi localizate. Cu excepţia contactului cu sulful: tot ceea ce este atins de sulf, cochilii depuse pe fund de exemplu, riscă să fie distrus", precizase el.

Ordonanţă de urgenţă pentru protecţia apelor maritime

Conform recentei ordonanţe de guvern date în urma accidentului ecologic, deversarea de substanţe poluante de pe o navă în marea teritorială, zona economică exclusivă sau marea liberă se pedepseşte cu închisoare de la două luni la doi ani, iar deversarea care produce deteriorări semnificative ale calităţii apelor se va pedepsi cu închisoare de la un an la şapte ani.

De asemenea, deversările de substanţe poluante de pe nave în apele maritime interioare, căile navigabile interioare, marea teritorială, în zona economică exclusivă sau într-o zonă echivalentă stabilită în conformitate cu dreptul internaţional sau în marea liberă vor putea fi sancţionate penal.

Deversarea de substanţe poluante de pe o navă se pedepseşte cu închisoare de la două luni la doi ani sau cu amendă. Dacă este săvârşită din culpă, deversarea se pedepseşte cu închisoare de la o lună la şase luni sau cu amendă.

În cazul în care deversarea produce o deteriorare semnificativă a calităţii apelor sau prejudicii semnificative vieţii marine, se pedepseşte cu închisoare de la un an la şapte ani, iar în cazul în care se stabileşte că acest fapt s-a săvârşit din culpă, se pedepseşte cu închisoare de la şase luni la trei ani sau cu amendă.

Pentru aceste fapte, actul normativ prevede că maximul pedepsei amenzii care se aplică unei persoane juridice din cadrul unui grup infracţional organizat, conform legii, este de 2.000.000 lei.

Ordonanţa de urgenţă mai stabileşte că, în cazul în care Autoritatea navală română constată săvârşirea unei infracţiuni sau are cunoştinţă despre riscul producerii unei infracţiuni care cauzează sau poate cauza o poluare iminentă, trebuie să informeze imediat celelalte state membre UE susceptibile de a fi expuse acestor prejudicii.

Ce s-a întâmplat

Peste 1.300 tone de ţitei şi alte 2.000 tone de sulf s-au scurs în Marea Neagră în urma unor accidente suferite, duminică, de trei nave ruseşti. Furtuna de şase grade a provocat o primă avarie la ora locală 4.45 (3.45 a României) în zona Strâmtorii Kerci, atunci când petrolierul rus Volga-Neft 139 s-a rupt în două, partea din faţă plutind în derivă, potrivit RiaNovosti.

Viaţa celor 13 membri ai echipajului nu a fost în pericol, întrucât aceştia se aflau în partea din spate, a precizat un purtător de cuvânt al Ministerului rus al Transportului. Petrolierul transporta în total peste 4.000 tone de ţiţei.

La scurt timp de la primul incident, cargobotul "Volnogrosk", încărcat cu 2.000 tone de sulf, şi petrolierul Volga-Neft-123 au fost avariate din cauza aceleiaşi furtuni, în apropierea portului Kavkaz. Membrii echipajului au fost salvaţi după ce au plutit cu o barcă de salvare timp de câteva ore.

"Mare Nostrum" confirmă pericolul

"Este foarte posibil ca incidentul petrecut sâmbătă noapte în Strâmtoarea Kerci să afecteze grav ecosistemul Mării Negre pe o perioadă dificil de prognozat. Cele mai grave schimbări probabil că vor avea loc acolo unde s-a petrecut accidentul.

Efectele se vor resimţi pe o perioadă de zeci de ani, dacă nu şi mai mult, pentru că este totuşi vorba de o cantitate mare de petrol revărsat. Este vorba de păcură. Aceasta este grea şi se va depune pe roci, având un efect devastator asupra vegetaţiei marine. Noi, ca organizaţie care luptă pentru protecţia Mării Negre, suntem foarte îngrijoraţi pentru ceea ce s-ar putea întâmpla.

Vom lua legătura cu partenerii noştri din bazinul Mării Negre şi vom stabili astfel cum putem interveni pentru protecţia ecosistemului marin", a declarat Cosmin Bârzan, director de programe la organizaţia nonguvernamentală "Mare Nostrum".